Surpare pe Autostrada A10 Sebeș – Turda. De ce este nevoie să se inchidă de tot o cale. Explicațiile șefului CNAIR

Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), explică joi decizia privind închiderea temporară a căii 1 între nodurile Unirea și Turda, în contextul surpării de la km 66.
Ion Dobreanu - J, 09 iul. 2026, 10:19
Surpare pe Autostrada A10 Sebeș - Turda. De ce este nevoie să se inchidă de tot o cale. Explicațiile șefului CNAIR

Redăm mai jos postarea șefului CNAIR cu privire la situația de pe A10 Sebeș – Turda:

„Pe Autostrada A10 Sebeș-Turda, la km 66+300, s-a produs o cedare activă a corpului autostrăzii — o alunecare de teren cu evoluție imprevizibilă, care afectează direct siguranța circulației.

a10

Am decis închiderea temporară a Căii 1 și devierea traficului pe DN1, pe un sector cu doar 5 km mai lung decât alternativa propusă public. Nu din comoditate, ci din responsabilitate.

„Soluția europeană” invocată — circulația bidirecțională pe Calea 2 — a fost analizată de specialiștii CNAIR și respinsă din motive de siguranță:

Calea 1 și Calea 2 sunt fundate pe aceeași formațiune geologică și, pe sectoare, pe același corp de rambleu. A muta tot traficul, inclusiv cel greu, la câțiva metri de o cedare activă, cu accelerări și frânări repetate în rampă, poate accelera prăbușirea — sub trafic. Adică exact ceea ce încercăm să prevenim.

La acest risc geotehnic se adaugă altele, la fel de grave:
– contrasens pe un sector în rampă, fără bandă pentru vehicule lente și fără bandă de urgență;
– risc de coliziune frontală, cu viteză relativă de impact de peste 150 km/h;
– blocarea accesului echipajelor de urgență (SMURD, pompieri, poliție) în caz de incident;
– puncte de transfer prin zona mediană care sunt, statistic, cele mai periculoase zone dintr-o deviere, mai ales pe timp de noapte și pe ceață.

Normele în vigoare (Ordinul comun MI/MT nr. 1112/411/2000) și Directiva europeană 2008/96/CE ne obligă la un principiu clar: nu putem adopta o soluție care generează un risc mai mare decât cel pe care îl elimină.
,
Nu voi pune șoferii în situația de a circula pe sens invers, într-o zonă în rampă, aflată la câțiva metri de o alunecare activă, doar pentru a economisi câteva minute. Siguranța nu se negociază.

Precizez, pentru corecta informare a publicului, că lucrările de remediere sunt suportate integral de constructor, nu de la bugetul de stat.

CNAIR va reveni la soluția cu impact minim asupra traficului rutier în momentul în care raportul geotehnic va confirma că se poate circula în deplină siguranță.”

Amintim că Direcția Regională de Drumuri și Poduri (DRDP) Cluj anunța că urma să se închidă circulația pe aproximativ 17 kilometri ai Autostrăzii A10, Sebeș – Turda, Calea 1 (sensul de deplasare Unirea – Turda), județul Cluj.

Te-ar mai putea interesa și
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate săptămâna aceasta impactul normelor comunitare privind emisiile de metan care îi vizează pe importatorii de combustibili fosili asupra......
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă din această vară, numărul alertelor cod roşu şi portocaliu emise ...
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate ...
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...