Surpriză îngrijorătoare provocată de S&P Global. Agenția confirmă ratingul României, cu perspectivă negativă, într-un raport neprogramat și avertizează că ar putea urma retrogradarea la junk

Prelungirea impasului guvernamental sau incapacitatea de a reduce suplimentar deficitele fiscale în 2027 ar putea duce însă la o retrogradare a ratingurilor Românei, atenţionează S&P.

Agenţia de rating consideră că dizolvarea coaliţiei alcătuite din patru partide va complica eforturile de reducere a deficitelor gemene ridicate, de cont curent şi fiscal, ale României, în condiţiile în care se apropie alegerile din 2028. Totuşi, există un consens larg în rândul partidelor pentru ajustări fiscale suplimentare şi reforme în 2027, iar noul Guvern va fi probabil format în următoarele săptămâni, apreciază S&P Global.

Potrivit acesteia, performanţa fiscală mai solidă până acum în acest an, determinată de măsurile dure de consolidare adoptate în 2025 şi viitoarele plăţi semnificative din fondurile europene, ar trebui să ancoreze condiţiile de finanţare externă ale României, actualul deficit de cont curent urmând să se atenueze gradual, de la un nivel estimat de 7,9% din PIB anul trecut.

S&P confirmase în aprilie ratingul României, iar următoarea evaluare era programată în 2 octombrie, conform calendarului prestabilit. Potrivit reglementărilor agenţiei, deviaţiile de la calendarul anunţat sunt permise doar în circumstanţe limitate şi trebui însoţite de o explicaţie detaliată a motivelor deviaţiei. În cazul ratingului din 15 mai, motivul este dizolvarea coaliţiei de guvernare în urma moţiunii de cenzură din Parlamentul României.

S&P Global a precizat, în comunicat, că perspectiva negativă reflectă opinia agenţiei că riscurile de implementare legate de consolidarea finanţelor publice şi de reducere a deficitelor externe ale ţării vor rămâne ridicate în următoarele 6 – 12 luni. În plus, perspectiva reflectă predispoziţia României de a modifica încrederea investitorilor, pe fondul nevoilor ridicate de finanţare externă şi deţinerilor ridicate de obligaţiuni de către nerezidenţi.

Agenţia de evaluare semnalează că ar putea retrograda ratingurile Românei dacă impasul guvernamental se prelungeşte sau duce la incapacitatea de a reduce suplimentar deficitele fiscale în 2027.

„Dacă Guvernul României nu reuşeşte să obţină aşteptatele influxuri de fonduri europene în 2026-2027, s-ar limita perspectivele de creştere ale economiei, ceea ce ar complica consolidarea fiscală a Guvernului şi ar amplifica riscurile la adresa balanţei de plăţi”, precizează agenţia.

De asemenea, S&P Global ar putea lua în considerare o retrogradare a ratingurilor Românei dacă sporesc presiunile externe, de exemplu prin turbulenţe mai severe sau prelungirea problemelor de pe piaţa energiei în urma războiului din Orientul Mijlociu care să perturbe aşteptările privind inflaţia pe termen mediu în România, în timp ce ar slăbi considerabil creşterea sa, poziţia balanţei de plăţi şi rezultatele bugetare.

Dar S&P Global ar putea lua în considerare o revizuire în creştere a perspectivei ratingurilor Românei, de la negativă la stabilă, dacă deficitele extern şi fiscal ale ţării se reduc substanţial, sprijinite de redresarea creşterii economice.

Confirmarea ratingului reflectă aşteptările agenţiei privind consensul fiscal larg în rândul partidelor cheie privind sprijinirea măsurilor suplimentare de consolidare în 2026 şi 2027, inclusiv aprobarea unui buget credibil pentru 2027, în pofida dizolvării coaliţiei la 11 luni după ce a fost alcătuită. De asemenea, S&P Global se aşteaptă ca România să obţină anul acesta cea mai mare parte a fondurilor europene disponibile (în valoare de până la 3,5% din PIB-ul ţării), ceea ce ar putea acoperi o parte importantă din cerinţele ridicate de finanţare externă ale României.

„În concluzie, S&P Global vede riscul ca dificultăţile economice şi politice să submineze planul de ajustare fiscală pe termen mediu al României. Agenţia previzionează o stagnare a PIB-ului deoarece consolidarea fiscală şi inflaţia ridicată, parţial determinată de şocul global al preţului energiei, afectează consumul privat. Efectele negative de pe urma consolidării fiscale în derulare, în contextul fragmentării politice, ar putea complica angajamentul faţă de ajustarea fiscală susţinută, înaintea ciclului electoral din 2028. Necesităţile ridicate de finanţare externă ale României, de aproximativ 18% din PIB în 2026, determinate de deficitul de cont curent ridicat şi rostogolirea datoriilor, expune România la evoluţii nefavorabile în ceea ce priveşte încrederea investitorilor nerezidenţi. Inflaţia ridicată şi presiunile asupra cursului de schimb reprezintă o dificultate pentru BNR, care probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni, în pofida încetinirii economiei”, avertizează agenţia.

Deficitul fiscal al României s-a redus anul trecut şi în primul trimestru din 2026, deşi rămâne la un nivel ridicat şi este legat de deficitul de cont curent. Câştigurile fiscale au fost sprijinite de veniturile solide de pe urma majorării TVA şi a reducerii cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali. Reducerea a fost determinată de măsurile de ţinere sub control a costurilor, inclusiv îngheţarea salariilor şi a pensiilor din sistemul public incluse în legislaţia de anul trecut. Chiar dacă măsurile fiscale pentru atenuarea efectelor preţurilor mai ridicate la energie rămân limitate, deficitele rămân ridicate, apreciază agenţia.

S&P Global se aşteaptă ca deficitul fiscal general guvernamental pe ansamblul acestui an să se situeze la 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul ţărilor cu ratinguri suverane din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Pieţele interne de capital ale României sunt de mică amploare, iar sectorul bancar este mic. Sporirea gradului de îndatorare în ultimii cinci ani a fost finanţat, în mare măsură, extern, investitorii offshore deţinând peste jumătate din stocul datoriei guvernamentale. Agenţia estimează că necesităţile externe de finanţare ale României vor rămâne ridicate, la 18% din PIB în 2026.

S&P Global se aşteaptă la o stagnare a PIB-ului anul acesta, urmată de o redresare la 2,5% în 2027. Consumul privat, responsabil pentru 63% din PIB, a fost afectat de ajustările fiscale şi de inflaţia ridicată (rata anuală a inflaţiei s-a situat la 10,7% în aprilie), pe fondul şocului energetic global. În acelaşi timp, se atenuează cererea pentru forţa de muncă, aşa cum este evidenţiată de reducerea creşterii salariilor nete sub nivelul inflaţiei, care a fost stimulată de majorările de taxe şi liberalizarea preţurilor reglementate. În condiţiile în care vor fi alocate fonduri europene în 2026, agenţia se aşteaptă la o creştere a investiţiilor publice, care să prevină recesiunea.