Surpriză la licitaţia pentru Autostrada Sibiu – Piteşti: chinezii ar putea reintra în cursa pentru lotul 5

Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a admis pe 2 aprilie contestaţia chinezilor eliminaţi anterior din cursa pentru construirea secţiunii 5 a celei mai aşteptate autostrăzi din România. Mai mult, dacă decizia CNSC nu va fi contestată sau va fi menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, chinezii chiar ar putea câştiga contractul, conform informaţiilor ECONOMICA.NET.
Anemona Andone - D, 07 apr. 2019, 18:46
Surpriză la licitaţia pentru Autostrada Sibiu – Piteşti: chinezii ar putea reintra în cursa pentru lotul 5

Asocierea China Railway 14-th Bureau Co Ltd – Viaponte Rom – Viaponte Projetos e Consultoria de Engenharia a depus pe 11 martie 2019 contestaţie la CNSC, după ce fusese eliminată din licitaţia pentru proiectarea şi construirea secţiunii 5 Curtea de Argeş – Piteşti din Autostrada Sibiu – Piteşti.

Pe 2 aprilie, CNSC a admis contestaţia chinezilor. Decizia CNSC obligă Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) să reia în calcul şi oferta chinezilor la licitaţia pentru lotul 5 din Autostrada Sibiu – Piteşti.

Dacă decizia CNSC nu este contestată mai departe la Curtea de Apel Bucureşti sau dacă instanţa menţine această decizie, atunci oferta chinezilor va fi reluată în calcul şi sunt şanse mari ca aceasta să fie decarată câştigătoare.

Conform surselor Asociaţiei Pro Infrastructură, clasamentul intermediar al celor mai bune oferte era:

1. TIRRENA
2. CHINA RAILWAY
3. ASTALDI
4. PIZZAROTTI

Între timp, italienii de la Tirrena Scavi au fost descalificaţi din cauză că ar avea datorii la Fiscul italian. La fel ca asocierea condusă de chinezi, italienii depuseseră şi ei pe 11 martie contestaţie la CNSC. Ulterior au renunţat însă la contestaţie, astfel că oferta lor nu se mai ia în calcul la stabilirea câştigătorului.

Cum oferta chinezilor se plasa pe al doilea loc, dacă aceştia reintră în cursă sunt şanse mari să câştige contractul.

Astfel, chinezii ar putea lucra la ambele autostrăzi ale României care vor traversa Carpaţii şi vor lega Ardealul de Muntenia.

Guvernul mai negociază în prezent doar cu asocierea chinezo – turcă CCCC – Makyol pentru realizarea prin parteneriat public – privat a Autostrăzii Ploieşti – Comarnic – Braşov, după cum ECONOMICA.NET a scris încă din 26 martie.

Autostrada Sibiu – Piteşti este o parte importantă a Coridorului 4 Pan-European, care traversează ţara de la vest la est. Aceasta este cerută şi de către Dacia – Renault, cel mai mare exportator al României.

Te-ar mai putea interesa și
O nouă țară intră pe lista cu roaming gratuit în UE din 2026
O nouă țară intră pe lista cu roaming gratuit în UE din 2026
Comisia Europeană a propus integrarea Ucrainei în zona de roaming a UE începând din ianuarie 2026. Acest lucru le va permite ucrainenilor să sune, să trimită mesaje text și să își......
Ilie Bolojan, la Consiliul Național al PNL: Fără o schimbare parțială de persoane în conducerea partidului n-avem nicio șansă în viitor
Ilie Bolojan, la Consiliul Național al PNL: Fără o schimbare parțială de persoane în conducerea partidului n-avem nicio ...
Preşedintele interimar al PNL, premierul Ilie Bolojan, a afirmat, sâmbătă, că noul statut introduce competiţie în ...
Daniel David: Avem un sistem de burse extrem de generos, cel mai generos din Uniunea Europeană. Trebuie să reducem fondul de burse. Orice poate fi tăiat
Daniel David: Avem un sistem de burse extrem de generos, cel mai generos din Uniunea Europeană. Trebuie să reducem fondul ...
Sistemul de burse din România este extrem de generos, cel mai generos din Uniunea Europeană, a declarat sâmbătă ministrul ...
Cum a ajuns Exim Bank să plătească dublu unei companii private chiria pentru clădirea de pe Kiseleff, față de cât plătește aceasta din urmă către RAAPPS. Cine e proprietarul companiei și când a obținut contractul – G4media
Cum a ajuns Exim Bank să plătească dublu unei companii private chiria pentru clădirea de pe Kiseleff, față de cât ...
“Nesimțirea e mare”, a spus vineri premierul Ilie Bolojan despre cazul unei clădiri a statului închiriată de RAAPPS ...