Taiwan anunţă că a detectat 59 de avioane chineze în jurul insulei în 24 de ore. Ce spune China despre acţiunea militară

Pe lângă cele 59 de avioane, au mai fost detectate în acest interval de timp nouă nave şi două baloane, a indicat marţi Ministerul Apărării de la Taipei, scrie Agerpres.

Dintre aceste avioane, 54 au participat luni la patrulele militare de „luptă comună” ale armatei chineze, a precizat ministerul în declaraţii separate.

Ministerul chinez de Externe a declarat luni presei că aceste acţiunile reprezintă un „avertisment sever pentru forţele separatiste pro-independenţă din Taiwan”.

China consideră Taiwanul ca parte a teritoriului său şi nu exclude utilizarea forţei pentru a aduce arhipelagul sub controlul său.

În ultimii ani, Beijingul a intensificat desfăşurarea de avioane de luptă şi nave de război în jurul Taiwanului cu scopul de a sprijini revendicarea sa de suveranitate, pe care Taipeiul o respinge.

Joi, preşedintele taiwanez Lai Ching-te a numit joi China o „forţă străină ostilă”, propunând în acelaşi timp măsuri pentru a combate infiltrarea crescândă a acesteia în Taiwan.

Ce spune China despre cea mai recenta acţiune militară de lângă Taiwan

Guvernul chinez a declarat luni seara că recenta activitate militară a Beijingului în jurul Taiwanului este o „pedeapsă fermă” pentru preşedintele taiwanez William Lai pentru „propagarea continuă a erorilor separatiste”, după ce liderul insulei a definit China drept o „forţă străină ostilă”, informează marţi EFE.

Purtătorul de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwaneze din cadrul Consiliului de Stat (executivul chinez), Chen Binhua, l-a acuzat pe Lai că „exacerbează confruntarea” din Strâmtoarea Taiwan, descriind în acelaşi timp manevrele militare chineze ca fiind „necesare”, „justificate” şi „o modalitate puternică de descurajare împotriva forţelor separatiste”, a raportat agenţia oficială de ştiri Xinhua.

Un total de 59 de avioane ale armatei chineze, inclusiv avioane de luptă, bombardiere şi drone, au participat la aceste exerciţii. Aceste manevre au avut cea mai mare amploare după 14 octombrie, când Beijingul a efectuat ultimele sale exerciţii militare la scară largă în jurul insulei, a raportat Ministerul Apărării din Taiwan, scrie Agerpres.

Autorităţile insulei au raportat, de asemenea, prezenţa a nouă nave de război chineze în apropierea Taiwanului în timpul acestei operaţiuni, printre care distrugătorul echipat cu rachete ghidate Guilin, corveta Taian şi fregatele Wenzhou şi Jingzhou.

Aceste exerciţii au constituit, de asemenea, „un avertisment solemn pentru forţele externe care interferează” în problema Taiwanului, a spus purtătorul de cuvânt chinez, referindu-se la Statele Unite, principalul furnizor de arme al insulei.

„Independenţa Taiwanului este incompatibilă cu pacea în Strâmtoarea Taiwan”, a reiterat Chen, adăugând că, de la ascensiunea la putere în Taiwan, William Lai „a aderat cu încăpăţânare la poziţia separatistă” şi „a impulsionat dezangajarea între cele două părţi ale strâmtorii”.

Comportamentul lui Lai „a împins continuu Taiwanul într-o situaţie de război periculoasă”, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Biroului pentru Afaceri Taiwaneze.

Dacă autorităţile taiwaneze „îndrăznesc să provoace şi să se joace cu focul, vor obţine doar propria lor dispariţie şi vor fi zdrobite”, a spus Chen.

Lai, considerat un „separatist” şi un „instigator” de către autorităţile de la Beijing, a etichetat China drept o „forţă străină ostilă” pe 13 martie, într-unul dintre cele mai dure discursuri ale sale de la preluarea mandatului.

Autorităţile Republicii Populare Chineze consideră Taiwanul, o insulă guvernată autonom din 1949, drept „parte inalienabilă” a teritoriului chinez şi nu au exclus utilizarea forţei pentru a realiza „reunificarea naţională”, unul din obiectivele pe termen lung prezentate de preşedintele Xi Jinping după venirea sa la putere în 2012.

Guvernul taiwanez, condus din 2016 de Partidul Democrat Progresist, prosuveranitate, susţine că insula este deja o ţară independentă de facto sub numele de Republica Chineză şi susţine că viitorul său poate fi decis doar de cei 23 de milioane de locuitori ai săi.