Taiwan este în alertă – China lansează manevre militare cu avioane şi nave de război în jurul insulei

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Mai multe vase” au traversat linia mediană a Strâmtorii Taiwan – referindu-se la linia care taie în două această strâmtoare cu o lăţime de 180 de kilometri între insulă şi China continentală – şi au rămas „în apele noastre de nord, sud-vest şi est sub formă de convoi”, a indicat paza de coastă a Taiwanului într-un comunicat.

Aceste exerciţii, numite Joint Sword-2024B, urmăresc „să testeze capacităţile operaţionale comune” ale trupelor, a anunţat luni dimineaţa Ministerul chinez al Apărării.

Operaţiunile au loc „în zone din nordul, sudul şi estul insulei Taiwan”, a declarat căpitanul Li Xi, purtător de cuvânt al comandamentului de est al armatei chineze, scrie Agerpres.

Manevrele „se concentrează pe patrule de pregătire pentru luptă mare-aer, blocada porturilor şi zonelor-cheie”, „asaltul unor ţinte maritime şi terestre”, precum şi „dobândirea în comun a unei superiorităţi globale”, a adăugat Li.

Ministerul taiwanez al Apărării a condamnat într-o declaraţie „comportamentul iraţional şi provocator”, asigurând că „a desfăşurat forţe adecvate pentru a răspunde în mod corespunzător în scopul de a proteja libertatea şi democraţia, precum şi pentru a apăra suveranitatea” Taiwanului.

„În faţa ameninţării inamice, toţi ofiţerii şi soldaţii ţării sunt pregătiţi (…) Suntem hotărâţi şi încrezători (că suntem în măsură) să asigurăm apărarea securităţii naţionale”, a continuat aceeaşi sursă.

China consideră Taiwanul ca parte a teritoriului său care urmează să fie reunificat într-o zi şi nu a renunţat niciodată la utilizarea forţei militare pentru a recâştiga controlul.

Ea a crescut presiunea asupra Taiwanului în ultimii ani întărindu-şi activitatea militară în jurul insulei, menţinând o prezenţă aproape constantă cu ajutorul avioanelor şi navelor militare.

Beijingul a organizat trei serii de manevre de mare amploare în ultimii doi ani, implicând forţele sale aeriene şi marina pentru a încercui insula, care este gestionată autonom.

Duminică, armata taiwaneză a afirmat că este „în alertă” după ce a detectat portavionul chinez Liaoning în sudul insulei.

Relaţiile dintre Beijing şi Taipei sunt execrabile din 2016 şi sosirea la preşedinţia taiwaneză a lui Tsai Ing-wen, apoi a succesorului său Lai Ching-te în 2024.

Învestit în luna mai, Lai Ching-te s-a angajat joi, cu ocazia Zilei Naţionale a Taiwanului, să „reziste anexării chineze” a insulei sau „încălcării suveranităţii” acesteia.