Tanczos Barna: Non-acţiunea nu cred că este o soluţie pe termen lung. Eu o să propun o prelungire cu cel puţin doi ani a sistemului antigrindină actual

Adaugă-ne ca sursă preferată

„O temă dezbătută intens zilele acestea a fost tema legată de sistemul antigrindină. Când am venit în minister am găsit, practic, încă o propunere retrimisă de colegii care conduc această activitate de ani de zile. De un an şi ceva avem o situaţie practic nelegiferată neavând o strategie în vigoare în acest domeniu. Avem un sistem de gestionare a fondurilor publice şi modul de acţiune a ridicat foarte multe semne de întrebare şi au fost luate câteva decizii care afectează activitatea noastră zilnică acum. Una dintre ele, din cauza disputei dintre cei care au spus că generează secetă şi cei care spun că este nevoie de acele rachete pentru a elimina riscul de grindină, s-a ajuns la non-acţiune. Nu cred că este o soluţie pe termen lung. Astăzi, Guvernul, deşi nu poate să aprobe ordonanţe de urgenţă, eu cred că obligaţia noastră este să pregătim actul normativ într-o anumită formă pentru ca următorul Guvern să acţioneze imediat. Eu o să propun colegilor din Guvern şi domnului prim-ministru o prelungire cu cel puţin doi ani a sistemului actual”, a declarat, miercuri, Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă.

El a subliniat că non-intervenţia nu rezolvă problemele, fiind nevoie de o analiză suplimentară cu privire la acest sistem şi la metodele folosite de alte state pentru combaterea grindinei.

„I-am promis domnului ministru Nazare (ministrul interimar de Finanţe – n. r.) o analiză pe despăgubirile plătite în ultimii 5 ani pe tot ce înseamnă secetă, grindină şi îngheţ, ca să aibă şi dânsul o imagine generală asupra fenomenelor sau asupra efectului fiscal-financiar al fenomenelor meteorologice nefavorabile, dar cred că este nevoie de intervenţie. Non-intervenţia nu rezolvă niciodată o problemă. În acest timp va trebui ca specialiştii să vină cu o analiză suplimentară şi să vadă dacă sunt şi alte metode sau dacă din metodele folosite în alte state din Uniunea Europeană pot fi implementate sau poate exista o combinaţie de metode în România”, a spus Tanczos.

Ministrul interimar a atras atenţia că şi inacţiunea costă foarte mult, în condiţiile în care doar paza şi asigurarea securităţii în punctele de lansare ajunge la 87 de milioane lei anual.

„Un lucru este cert – şi inacţiunea ne costă foarte mult. Exagerat de mult. Chiar dacă nu funcţionează sistemul, văd că ne costă undeva la 87 de milioane lei, dacă ţin bine minte, la nivel anual, doar paza şi asigurarea securităţii în aceste puncte de lansare. Este exagerat de mult. Este un sistem extrem de costisitor, care, dacă ar avea efecte demonstrabile peste tot, chiar n-ar fi o problemă, pentru că este obligaţia statului să vină în sprijinul fermierilor cu un sistem eficient. Dar asta este situaţia acum. Nu avem strategie prelungită sau program/plan prelungit, nu avem act normativ în baza căruia sistemul să funcţioneze şi va trebui să facem o propunere. Aşa cum am spus, eu cred că pe termen scurt, foarte scurt, nu există altă variantă decât o prelungire cu câţiva ani şi în această perioadă să pregătim sau să se abordeze după o nouă filosofie tot mecanismul de intervenţie şi să se găsească soluţii eficiente. Asta o să fie propunerea mea: să funcţioneze sistemul doi ani, să vadă colegii unde pot reduce cheltuielile şi să administreze mai eficient sistemul din punct de vedere economic. Mai departe, tot în această perioadă, specialiştii care se pricep la metode, la tehnologie, la rachete, să vină şi să pună pe masă o alternativă la acest sistem despre care spun unii că generează secetă, spun alţii că ne salvează de grindină”, a susţinut acesta.

În opinia demnitarului, în acest moment vorbim despre o risipă a banului public.

„Din analiza mea de până acum, da, este o risipă. Paza se face nu prin personal propriu, ci prin personal angajat de o companie şi cred că se puteau găsi soluţii mult mai eficiente şi mult mai bune din punct de vedere bugetar şi mai avantajoase pentru minister”, a transmis el.

Întrebat cum i-ar putea convinge pe fermierii din judeţele Prahova, Vrancea şi Buzău, care au semnat în proporţie de peste 90% pentru oprirea acestui sistem antigrindină şi au început această procedură, Tanczos a răspuns: „Cred că ar trebui să se întâlnească fermierii cu fermierii, să se ducă în vizită în fermele de viticultură, în fermele unde sunt distruse sute de hectare şi să vadă consecinţele non-intervenţiei. Dacă se suspendă din punct de vedere juridic, aceasta este situaţia, dar eu cred în continuare că cearta, disputa şi presupunerile nu vor rezolva absolut nicio problemă. Dacă toată lumea încearcă să tragă plapuma către propria ogradă, cineva o să fie descoperit de plapumă. O să fac o propunere şi vedem care va fi situaţia”.