Ţara din Europa unde salariile cresc în fiecare an

De altfel, recent, Norvegia a descoperit noi zăcăminte de petrol submarine, ceea ce îl face pe corespondentul ziarului Libération în peninsula scandinava să considere că „norvegienii sunt noii regi ai petrolului”. Putem spune că destinul acestei ţări este uluitor, dacă ţinem cont că la începutul secolului trecut era cea mai săracă ţară din Europa Occidentală. De altfel istoria acestei ţări care numără azi 5 milioane de locuitori este destul de ciudată.

Timp de patru secole, pînă în 1814, Norvegia a fost o provincie daneză, iar apoi, timp de aproape un secol, a fost provincie suedeză. După al doilea război mondial Norvegia şi-a dezvoltat în special sectorul… energetic întrucît şi-a dat seama de marea bogăţie pe care o avea: apa. Si este adevărat că în materie de apă Norvegia se situează foarte sus în „top”, ea dispune de mare bineînţeles lacuri, rîuri, cascade, fiorduri, ca să nu mai spunem că într-un oraş ca Bergen, foarte turistic şi situat la Marea Nordului, plouă cam 300 de zile pe an.

După ce şi-a dezvoltat sectorul hidroenergetic, în 1969, Norvegia a descoperit primele zăcăminte de petrol situate sub mare în largul coastelor sale care se întind pe sute şi sute de kilometri. Numai de la Bergen pînă la Cap Nord, punctul cel mai nordic al Europei, coastele norvegiene se întind pe 1300 de kilometri. Aşa a devenit Norvegia al 7-lea mare exportator de petrol şi al 14-lea mare producător de aur negru din lume. In prezent Norvegia exploatează 70 de cîmpuri petrolifere ceea ce îi permite să producă 2 milioane de barili pe zi, plus o sută de miliarde de metri cubu de gaz, relateaza RFI Romania. 

Responsabilii politici norvegieni au fost însă prudenţi şi au evitat o prea mare „ambalare economică” după cum spun experţii. Veniturile rezultate din petrol sunt utilizate cu înţelepciune. Altfel spus, Norvegia nu cunoaşte şomajul, nu are datorii şi a devenit unul dintre statele cele mai bogate din lume. Fondurile de pensii norvegiene constituie primul fond suverant din lume, avînd o valoare de aproximativ 500 de miliarde de euro.

Anul acesta ritmul de creştere economică este evaluat la 3 la sută, iar salariile cresc în fiecare an. In prezent un norvegian cîştigă în medie cam 55 000 de euro pe an. Iată de ce Norvegia nu cunoaşte criza. Norvegienii rămîn prudenţi cînd vine vorba de aderarea la Uniunea Europeană, ei se mulţumesc deocamdată cu NATO şi cu spaţiul Schengen.

In plus, Norvegia îşi dezvoltă un turism de calitate şi nu unul de masă. Străinii care vin în Norvegia o fac în primul rînd pentru frumuseţea fiordurilor şi a naturii, ei mai vin pentru farmecul nopţilor albe şi pentru cercul polar. La Cap Nord ajung în pelerinaj, anual, 200 000 de turişti. La Oslo pelerinajul este şi cultural pentru că muzeele norvegiene sunt extrem de interesante, cel dedicat caselor tradiţionale norvegiene este, de exemplu, o mare atracţie.

Să nu uităm însă că Norvegia a dat şi mari artişti, cum ar fi Edvard Munch, părintele expresionismului european, iar Oslo a conceput un întreg muzeu rezervat acestui mare artist. Mai rămîne un punct neplăcut pentru turişti: ei îşi dau seama că Norvegia este o ţară scumpă unde o supă sau o bere costă, într-un restaurant norvegian, cam dublu faţă de Paris.