Țările de Jos și alte 40 de state, membri ai OSCE, au lansat o anchetă independentă privind presupuse acte de tortură și maltratare a prizonierilor ucrainieni de forțele ruse
:format(jpg):quality(80)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2025/02/rusia-ucraina.jpg)
„Prin invocarea așa-numitului Mecanism Moscova, Țările de Jos și statele partenere vor contribui la aflarea adevărului și la tragerea la răspundere pentru crimele de război comise de Rusia în Ucraina”, a declarat el, fără a preciza care alte țări s-au alăturat solicitării.
OSCE este o organizație formată din 57 de țări, din care fac parte SUA și Rusia, foști adversari în perioada Războiului rece, precum și diferite țări din Europa, Asia Centrală și America de Nord.
Așa-numitul Mecanism Moscova a fost adoptat în 1992 și este utilizat de organizație în cadrul celei de-a treia dimensiuni a OSCE, în domeniul drepturilor omului, notează The Moscow Times în versiunea sa în limba rusă. Acesta permite trimiterea rapidă a misiunilor de experți sau a raportorilor speciali pentru a evalua și a reacționa la încălcările grave în țările membre.
Pentru prima oară a fost activat în cazul Rusiei în 2022, când 45 dintre cele 57 de state membre ale OSCE au inițiat o anchetă cu privire la invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina. De atunci, mecanismul respectiv a fost activat în mod repetat pentru a analiza și documenta crimele Rusiei, conform publicației ruse citate.
În raportul său pe 2024, ONU a menționat că 95% dintre prizonierii de război ucraineni eliberați au fost supuși sistematic la tortură în captivitatea rusă. Printre metodele de tortură, militarii ucraineni au subliniat bătăi, șocuri electrice, sufocare, violență sexuală, poziții dureroase prelungite, simulare de execuții și de înec, privarea de somn etc.
În plus, Parchetul General al Ucrainei a indicat că cel puțin 245 de soldați ucraineni au fost executați de trupele ruse imediat după ce s-au predat.
Până în luna mai a acestui an, cel puțin 206 prizonieri ucraineni au decedat în închisorile și centrele de detenție din Rusia, majoritatea ca urmare a torturilor, a relatat Associated Press, citând un medic legist ucrainean care a efectuat autopsia mai multor trupuri de prizonieri returnate de Moscova, precum și reprezentanți ai autorităților ucrainene, ai unor organizații pentru drepturile omului și ONU.
O anchetă comună a ziarului britanic The Guardian și a mai multor instituții media occidentale importante a dezvăluit în aprilie a.c. existența a cel puțin 29 de închisori speciale create de Rusia – 18 pe propriul teritoriu, restul în regiunile ucrainene ocupate, unde prizonieri de război ucraineni și civili răpiți sunt supuși sistematic la tortură. Potrivit jurnaliștilor, se recurge la violență inclusiv pentru obținerea de mărturii false. Ancheta a relevat și faptul că întregul sistem a fost creat și funcționează cu participarea celor mai înalți reprezentanți ai guvernului rus, notează The Moscow Times.
Țările de Jos și alte 40 de state membre ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au solicitat în mod oficial o anchetă independentă privind presupusele acte de tortură și de maltratare a prizonierilor de război ucraineni de către forțele ruse, a anunțat joi seara ministrul olandez de externe Caspar Veldkamp pe platforma X, potrivit Reuters.
„Prin invocarea așa-numitului Mecanism Moscova, Țările de Jos și statele partenere vor contribui la aflarea adevărului și la tragerea la răspundere pentru crimele de război comise de Rusia în Ucraina”, a declarat el, fără a preciza care alte țări s-au alăturat solicitării.
OSCE este o organizație formată din 57 de țări, din care fac parte SUA și Rusia, foști adversari în perioada Războiului rece, precum și diferite țări din Europa, Asia Centrală și America de Nord.
Așa-numitul Mecanism Moscova a fost adoptat în 1992 și este utilizat de organizație în cadrul celei de-a treia dimensiuni a OSCE, în domeniul drepturilor omului, notează The Moscow Times în versiunea sa în limba rusă. Acesta permite trimiterea rapidă a misiunilor de experți sau a raportorilor speciali pentru a evalua și a reacționa la încălcările grave în țările membre. Pentru prima oară a fost activat în cazul Rusiei în 2022, când 45 dintre cele 57 de state membre ale OSCE au inițiat o anchetă cu privire la invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina. De atunci, mecanismul respectiv a fost activat în mod repetat pentru a analiza și documenta crimele Rusiei, conform publicației ruse citate.
În raportul său pe 2024, ONU a menționat că 95% dintre prizonierii de război ucraineni eliberați au fost supuși sistematic la tortură în captivitatea rusă. Printre metodele de tortură, militarii ucraineni au subliniat bătăi, șocuri electrice, sufocare, violență sexuală, poziții dureroase prelungite, simulare de execuții și de înec, privarea de somn etc.
În plus, Parchetul General al Ucrainei a indicat că cel puțin 245 de soldați ucraineni au fost executați de trupele ruse imediat după ce s-au predat.
Până în luna mai a acestui an, cel puțin 206 prizonieri ucraineni au decedat în închisorile și centrele de detenție din Rusia, majoritatea ca urmare a torturilor, a relatat Associated Press, citând un medic legist ucrainean care a efectuat autopsia mai multor trupuri de prizonieri returnate de Moscova, precum și reprezentanți ai autorităților ucrainene, ai unor organizații pentru drepturile omului și ONU.
O anchetă comună a ziarului britanic The Guardian și a mai multor instituții media occidentale importante a dezvăluit în aprilie a.c. existența a cel puțin 29 de închisori speciale create de Rusia – 18 pe propriul teritoriu, restul în regiunile ucrainene ocupate, unde prizonieri de război ucraineni și civili răpiți sunt supuși sistematic la tortură.
Potrivit jurnaliștilor, se recurge la violență inclusiv pentru obținerea de mărturii false. Ancheta a relevat și faptul că întregul sistem a fost creat și funcționează cu participarea celor mai înalți reprezentanți ai guvernului rus, notează The Moscow Times.