Ţările din Balcani se îndreaptă spre cărbune deoarece criza energetică are prioritate faţă de mediu

Ţările din Balcani se îndreaptă spre cărbune în încercarea de a răspunde la creşterea mondială a preţurilor la energie, ceea ce provoacă îngrijorări în rândul apărătorilor mediului că ţările din regiune revin asupra angajamentelor vizând eliminarea celor mai poluanţi combustibili fosili, transmite Reuters.
AGERPRES - mar, 19 apr. 2022, 15:47
Ţările din Balcani se îndreaptă spre cărbune deoarece criza energetică are prioritate faţă de mediu

Macedonia de Nord, odată un pionier în atragerea de investiţii în domeniul energiilor regenerabile, a anunţat la începutul acestei luni că intenţionează să deschidă două noi mine de cărbune pentru a aproviziona termocentralele. În plus, Ministerul Energiei de la Skopje a anunţat că vrea să cumpere trei milioane de tone de cărbune din Kosovo, dar până acum nu a fost semnat un acord oficial.

„Odată cu debutul crizei energetice, nu doar noi ci şi toate statele din Europa au răspuns imediat prin creşterea producţiei de electricitate pe bază de cărbune, pentru că este cea mai ieftină şi mai sigură sursă”, a declarat Vasko Kovacevski, directorul general la compania de utilităţi Elektrani na Severna Makedonija (ESM).

Creşterea preţurilor pe piaţa angro, stocurile reduse şi invadarea Ucrainei de către Rusia au dus la explozia preţurilor la energie şi au determinat multe state să caute să îşi asigure aprovizionarea.

Însă apărătorii mediului subliniază că reorientarea spre cărbune nu este soluţia. „Decarbonizarea este unul dintre pilonii agendei verzi şi noi prezentăm planuri pentru o mină de cărbune? Acest lucru este inacceptabil”, a spus Nevena Smilevska, de la ONG-ul de mediu Eko-svest din Skopje.

Noile mine de cărbune ar urma să fie deschise la Zivojno, în apropiere de centrala de la Bitola, în sudul ţării, şi la Gushterica, în apropiere de centrala de la Oslomej, în vestul ţării. Nici Guvernul de la Skopje şi nici conducerea companiei de utilităţi ESM nu au precizat când vor fi deschise noile mine şi nici care va fi producţia lor.

Iniţial, autorităţile de la Skopje intenţionau să elimine cărbunele până în 2027, dar în luna ianuarie au decis să amâne data limită pentru 2030.

În paralel, autorităţile din Kosovo au anunţat că mai multe companii străine, inclusiv din Germania, şi-au exprimat interesul pentru a achiziţiona cărbune din această ţară. Potrivit estimărilor, Kosovo ar fi pe locul cinci la nivel mondial după depozitele de lignit, un tip de cărbune al cărui conţinut redus de energie se traduce printr-o poluare toxică atunci când este ars în termocentrale.

La rândul său, Serbia a anunţat că îşi majorează producţia de cărbune, din cauza ploilor insuficiente pentru barajele hidrocentralelor, şi a adăugat că va importa 500 de tone de cărbune în fiecare zi din Muntenegru.

Bosnia, singura ţară din Balcani care exportă electricitate, a informat şi ea că a amânat planurile privind închiderea unor termocentrale, din cauza preţurilor mari la energie şi a impactului războiului din Ucraina.

Te-ar mai putea interesa și
Dosarul nuclear iranian: Statele Unite nu exclud acţiunile militare împotriva Teheranului
Dosarul nuclear iranian: Statele Unite nu exclud acţiunile militare împotriva Teheranului
Secretarul de stat Antony Blinken a declarat duminică că executivul american nu exclude acţiunile militare pentru a opri Iranul să se doteze cu arme nucleare, informează dpa....
Companiile chineze au detronat Microsoft și IBM și domină Topul companiilor cu cele mai multe patente pentru inteligență artificială
Companiile chineze au detronat Microsoft și IBM și domină Topul companiilor cu cele mai multe patente pentru inteligență ...
În ultimii doi ani, companiile chineze au înregistrat o creștere rapidă a numărului de brevete depuse pentru produse ...
Cât ne-a costat gripa porcină anul trecut. ANSVSA nu a mai comunicat beneficiarii și nici numărul animalelor sacrificate
Cât ne-a costat gripa porcină anul trecut. ANSVSA nu a mai comunicat beneficiarii și nici numărul animalelor sacrificate
Anul trecut, costurile statului român cu pesta porcină s-au cifrat la peste 135,4 milioane de lei, numai dacă luăm în ...
Calea ferată Constanța – Mangalia: Electrificarea liniei ar putea include peste 2.500 mp de panouri fotovoltaice
Calea ferată Constanța – Mangalia: Electrificarea liniei ar putea include peste 2.500 mp de panouri fotovoltaice
Peste 26 kilometri din cei 43 de kilometri ai liniei de cale ferată Constanța - Mangalia vor reprezenta linie dublă la ...