Radiografia Tarom: mai puţine avioane, zboruri şi bani, în schimb salarii grase pentru şefi şi procese cu angajaţi

04 08. 2016
tarom_67606200

Ultimul an cu profit pentru Tarom a fost 2007. De atunci, compania a acumalat pierderi masive. Peste 2 miliarde de lei. De-abia prin 2011 au început discuţiile pentru aducerea unui manager privat, în ideea redresării companiei, când se lua în calcul și varianta listăriii pe Bursă a companiei. După un proces de selecție, în toamna lui 2012, în fotoliul de director al companiei era numit belgianul Christian Heinzmann. Apoi au fost managerul selectat, însă anul acesta, după o perioadă de schimbări la nivelul Consiliului de Administraţie, belgianul a fost demis, iar Tarom este condusă de Gabriel Stoe.

Pentru prima dată în ultimii ani, Tarom a publicat, în tăcere, pe site-ul propriu, raportul financiar aferent anului 2015. În ultimii ani, singurele informaţii cu privire la performanţele companiei de stat au fost cele din documentele oficiale: aprobările Bugetului de venituri şi cheltuieli, datele raportate la Miniserul Finanţelor, şi ocazional, informaţii referitoare la gradul de ocupare al aeronavelor şi a numărului de pasageri. Ţinute ani de zile sub cheie, sub pretextul mediului concurenţial, performanţele Tarom sunt acum publice, la fel ca şi cele ale competitorilor săi, fie că e vorba de companii low-cost, fie de linie, majoritatea listate la Bursele lumii.

Tarom a încheiat 2015 cu o pierdere de 27 de milioane de lei, față de pierderea de 110 milioane de lei, acoperită parțial, în 2016, din rezerve, în valoare de peste 81 de milioane de lei. Pierderea pe 2016 va fi acoperită din profiturile viitoare.

Raportul financiar aferent anului trecut arată că Tarom a zburat mai puţin şi a realizat venituri mai mici faţă de 2014. Spre exemplu, avioanele Tarom a operat anul trecut 17.313 de curse, mai puţine faţă de 2014 şi de cele planificate pentru 2015. Asta în timp ce angajaţii au primit salarii mai mari.

„Din analiza indicatorilor pe total de activitate pentru anul 2015 se observă o scădere a numărului de curse faţă de cel bugetat cu 6,28%, o micşorare a numărului de ore cu 4,44% faţă de cel planificat, iar numărul de pasageri transportaţi este sub nivelul bugetat cu 2,31% şi mai mare cu 2,49% faţă de numărul de pasageri transportaţi în anul 2014″, se arată în raporturl administratorilor.

Numărul mai mic de curse a dus la efectuarea a mai puţine ore de zbor, 67.970 faţă de 68.679 în 2014, dar şi la un grad de ocupare în uşoară creştere, de la 66,23%, la 68,82%. Cu toate acestea, compania a reuşit să transporte 2.391.768 pasageri anul trecut, însă sub creşterea de 5% planificată.

Pe cursele regulate, Tarom a transportat 2,2 milioane de pasageri, în timp ce pe cursele charter numărul acestora a scăzut la 116.442.

Vinovaţi de rezultatele slabe ale Tarom: Wizz Air, Ryanair, Air France şi Turkish Airlines

Cauza principală invocată de administratori? Concurenţa companiilor low-cost, şi anume intrarea cu zboruri pe Aeroportul Iaşi a Wizz Air, dar şi zborurile operate de Ryanair pe rutele de la Bucureşti spre Londra şi Madrid. Tarom a fost afectată nu doar de operatorii low-cost, ci şi de cei de linie: Air France a crescut numărul de frecvenţe de la Bucureşti la Paris, iar Turkish Airlines a făcut acelaşi lucru pe ruta spre Istanbul.

„Oferta majorată de locuri de pe piaţă a condus la scăderea nivelului tarifelor oferite, ceea ce a dus la scăderea venitului mediu realizat”, se mai arată în documentul citat.

Tarom se plânge de concurenţă puternică şi pe partea curselor charter. Anul trecut, compania a operat 455 de zboruri charter, în scădere faţă de cele 529 de curse charter operate în 2014. O singură cifră iese aici în evidenţă: creşterea de 117% a numărului de pasageri transportaţi pe aceste curse, şi asta pentru că îşi bugetase un număr de pasageri transportaţi de doar 53.468.

Ce venituri a realizat Tarom în 2015

Cifra de afaceri netă realizată de Tarom în 2015 a fost cu circa 2 milioane de lei mai mică decât cea din 2014 şi a fost de 1,136 miliarde de lei, circa 256 milioane de euro. Veniturile operatorului naţional din cursele regulate spre Europa şi pe intern s-au redus, în timp ce au crescut veniturile de pe cursele spre Orientul Mijlociu.

Mai puţini bani pe combustibili 

Chiar dacă nu a făcut hedging, Tarom a cheltuit anul trecut 295 de milioane de lei pe combustibil, cu aproape 100 de milioane de lei mai puţin faţă de 2014, când a plătit 1.006 dolari/tonă. Scăderea preţului la petrol a fost benefică pentru operatorul naţional, care a plătit 609 dolari/tonă în 2015. Din totalul cheltuielilor companiei, combustibilul are o pondere de aproape 23%, mai arată raportul financiar. 

Totuşi, administratorii iau în calcul folosirea acestui intrument pe viitor. Până acum, Tarom a contracarat efectul creşterii preţului la petrol prin introducerea unei taxe de petrol în preţul biletului.

Avioanele A310, costuri de întreţinere şi reparaţii de 11 milioane de dolari/an 

BUgetul de venituri şi cheltuieli al Tarom pentru acest an, aprobat în luna iunie a acestui an, arată că Tarom doreşte înlocurea celor două aeronave Airbus A310, evaluate la 5,1 milioane de dolari, respectiv 5,3 milioane de dolari. Gabriel Stoe, directorul companiei, a anunţat în urmă cu o lună că aeronavele vor fi înlocuite până la sfârşitul acestui an, însă nu se luase decizia cu privire la ce model: Boeing sau Airbus.

Din bugetul alocat anul trecut pentru reparaţii, de peste 72 de milioane de lei, nu s-au folosit decât 48% din fonduri. 

„Au fost amânate reparaţiile majore la cele două aeronave A310, având în vedere că se preconiza înlocuirea acestora din cauza costurilor mari de întreţinere şi reparaţii în perioada următorilor cinci ani, estimată la suma de 55,7 milioane de dolari, precum şi dificultăţi majore în asigurarea pe viitor a pieselor de schimb necesare exploatării acestora”, se precizează în documentul citat.

Cu o flotă de 23 de avioane şi trei modele diferite, Tarom vrea să reducă din costuri şi ia în calcul operearea cu un tip de aeronavă pe rutele interne/regionale şi un alt tip de aeronavă pe rutele internaţionale mai lungi. 

Majorări de capital pentru plata creditelor la avioanele A318 

Statul român, acţionar majoritar al Tarom prin Ministerul Transporturilor, a majorat anul acesta capitalul social al companiei cu peste 31 de milioane de lei, sumă ce reprezintă credite pentru achiziţia celor patru avioane Airbus A318, care au intrat în flota Tarom la sfârşitul lui 2006 şi 2007. 

De asemenea, Tarom și-a plătit în 2014 creditele luate pentru două aeronave Boeing, cu număr de inmatriculare YR-BGH și YR-BGI, care au intrat în proprietatea companiei în noiembrie 2015. Ultima tranșă pentru plata datoriilor cu privire la achiziția celor două aeronave s-a făcut în 2014, când s-au plătit 6,4 milioane de dolari.

Tot anul trecut, Tarom a încheiat contractul de leasing pentru o aeronavă 737-800 (YR-BGS), care a ajuns în flota unui operator low-cost din Republica Cehă.

Ce-i lipseşte Tarom-ului 

În raportul financiar se face des referire la politica de preţuri mici dusă de companiile low-cost, care au forţat companiile de linie să vină cu preţuri apropiate. Totuşi, acesta indică profitul pe care marile companii reuşesc să-l facă pe rutele lungi, unde nu au competiţie din partea operatorilor low-cost, şi cu ajutorul căruia pot acoperi pierderile de pe rutele unde concrează cu low-cost. 

Tarom-ului îi lipsesc curse lung curier cum sunt cele spre SUA sau China. În urmă cu câţiva ani, Tarom a încercat redeschiderea rutei Bucureşti-Beijing, însă autorităţile au declarat că ruşii nu au dorit să acorde drept de survol companiei româneşti. 

Raportul arată că se doreşte creşterea veniturilor din activitatea de transport a pasagerilor prin deschiderea de noi rute, creşterea gradului de ocupare, creşterea numărului de curse charter şi dezvoltarea ariei de servicii auxiliare, precum şcolarizare, asigurări, publicitate. În plus, în raport se mai vorbeşte şi de atingerea de profit în primul trimestru din acest an. 

Şeful Tarom, Gabriel Stoe, a declarat recent că Tarom va produce o surpriză anul acesta şi va trece pe profit, deşi în Bugetul de venituri şi cheltuieli aprobat de Guvernul Cioloş este prevăzută şi pentru acest an o pierdere. 

Litigii cu angajaţii

Mai mulţi angajaţi ai Tarom, piloţi, însoţitoare de bord, dar şi foştii membri ai Consiliului de Administraţie demişi, şi-au cerut drepturile în instanţă şi au câştigat. Lucian Isar a primit de la Tarom 278.788 de lei (peste 60.000 de euro), iar Dan Pascariu, Dumitru Prunariu, Valentin Macec, Marius Ghenea şi Ciprian Ladunca, au primit suma de peste 1,4 milioane de lei.

Nu toţi angajaţii care au dat compania în judecată pentru sporuri au şi primit banii. Cei care au dat însă Tarom în judecată au încasat bani frumoși. Spre exemplu, compania a avut de plătit peste 2,3 milioane de euro unui grup de angajaţi care a cerut plata sporului pentru munca prestată în zilele de sărbătoare legală, în cuantum de 100%, dar şi a sporului pentru munca prestată în zilele de sâmbătă şi duminica, în cuantum de 200%. Tarom avea la sfârșitul lui 2015 un provizion pentru plata pensiilor angajațiilor și a altor obligații similare în valoare de 23,7 de milioane de lei.

CITEŞTE ŞI Lista sporurilor de la stat. Până la 18 salarii compensatorii la pensionarii la angajaţii Tarom