Tătaru, ING: Prețul petrolului și presiunile inflaționiste prelungesc perioada dobânzilor ridicate. Prima reducere, probabil în aprilie 2024

Dacă în prima jumătate a anului, unii economiști șefi din băncile comerciale din România spuneau că există o oarecare probabilitate ca BNR să reducă dobânda de politică monetară chiar din trimestrul al patrulea al anului în curs, părerile s-au schimbat și chiar trimestrul întâi din 2024 pare unorizont de timp pentru ca banca centrală să ia o astfel de decizie.

Tătaru arată că economiștii șefi se așteptau ca BNR să nu reducă dobânda în ședința de politică monetară de săptămâna trecută. ”Acum, însă, credem că va continua să facă acest lucru până la ședința din aprilie 2024”, a declarat Valentin Tărau în raportul său transmis ING Bank Olanda.

Economistul șef precizează că a prelungit proiecția privind prima reducere a dobânzii cheie cu o ședință din cauza mai multor factori:

• ușoară deraiere a traiectoriei de dezinflație în luna august a acestui an
• prețuri mai mari la petrol în a doua jumătate a anului 2023
• potențialele presiuni ascendente care decurg dintr-o povară fiscală mai mare în 2024
• povestea globală, piețele începând aparent să accepte povestea de creștere pe termen mai lung din partea Fed din SUA și a Băncii Centrale Europene.

”Acestea fiind spuse, considerăm, de asemenea, că presiunile asupra creșterii vor rămâne vizibile și în viitor, deoarece principalele modele comerciale ale României vor continua să aibă performanțe sub așteptări, iar efectele întârziate ale ratelor ridicate ale dobânzilor vor frâna și mai mult activitatea. Ca atare, previzionăm în continuare un total de reduceri de 150 de puncte de bază până la sfârșitul anului 2024”, concluzionează Valentin Tătaru.

Banca Națională a României a menținut rata dobânzii de politică monetară neschimbată la 7%. BNR se așteaptă în continuare la o decelerare a inflației conform așteptărilor sale anterioare până la sfârșitul anului, dar a subliniat că există riscuri de creștere pe termen scurt, în 2024, care decurg din implementarea pachetului fiscal

Inflația și-a continuat decelerarea în primele două luni ale trimestrului al treilea din 2023, în linii mari conform previziunilor, deoarece evoluțiile pozitive în ceea ce privește prețurile la alimente și energie au mai mult decât compensat impactul ascendent al presiunilor asupra prețurilor la combustibili și la medicamente.

Creșterea PIB-ului în trimestrul al doilea din 2023 a fost mai slabă decât se preconiza, iar datele de înaltă frecvență indică o creștere și mai slabă în trimestrul al treilea din acest an, conform datelor ING Bank.  Atât deficitul comercial, cât și deficitul de cont curent s-au îmbunătățit, dar cel din urmă a continuat să fie un întârziat și s-a redus într-un ritm mult mai slab din cauza ieșirilor pe partea de venituri primare, sub formă de profituri reinvestite și dividende distribuite.

În ceea ce privește inflația, Banca subliniază că există incertitudini și riscuri majore pentru perspectivele inflației pentru 2024, care decurg din configurația pachetului fiscal. Comparativ cu ultima ședință, BNR a subliniat modul în care se așteaptă la presiuni inflaționiste pe termen scurt și, în același timp, la forțe dezinflaționiste mai puternice pe termen lung.

În ceea ce privește activitatea economică – și, implicit, presiunile asupra prețurilor determinate de cerere – BNR a adăugat pe lista de riscuri de scădere a activității economice datele recente privind activitatea reală din Europa, care se situează sub așteptări, alături de referirile, de acum obișnuite, la mărfurile de bază, la fondurile UE, la războiul din Ucraina și la sancțiunile asociate acestuia. Până în prezent, datele slabe din Europa merg, de asemenea, mână în mână cu opinia noastră potrivit căreia creșterea economică din zona euro va continua să rămână mai slabă decât se așteaptă majoritatea.