Taxa auto revine? De ce are nevoie România de o taxă de poluare şi cine ar trebui să plătească mai mult – Analiză 2Celsius

TAXA AUTO – Conform cercetării „Soluţii la problema importurilor de maşini poluante la mâna a doua în România”, România nu dispune de o taxă de înmatriculare corelată cu emisiile reale ale vehiculelor, iar cea eliminată în anul 2017, din cauza incompatibilităţii cu dreptul Uniunii Europene (UE), nu a fost înlocuită cu un mecanism echivalent şi nediscriminatoriu, scrie Agerpres care citează analiza 2Celsius.

TAXA POLUARE – În acelaşi timp, în opinia specialiştilor de mediu, la ora actuală verificările tehnice ale autovehiculelor din import care ajung în România sunt insuficiente. Astfel, procedura actuală de inspecţie a vehiculelor importate nu include teste reale de emisii la ţeava de eşapament şi nu verifică integritatea sistemelor de control al poluanţilor (catalizator, filtru de particule).

Raportul de specialitate evidenţiază faptul că statul român nu colectează sistematic date despre mărcile, modelele, vechimea şi emisiile testate ale vehiculelor second-hand importate, ceea ce face imposibilă o politică publică bine fundamentată.

„România deţine al doilea cel mai îmbătrânit parc auto din Uniunea Europeană, cu o vârstă medie a autovehiculelor de 16,5 ani. În fiecare an, sute de mii de maşini second-hand vechi şi poluante sunt înmatriculate în ţară, în absenţa unor taxe sau măsuri eficiente de descurajare. Raportul dintre maşinile second-hand importate şi cele noi achiziţionate este de 3 la 1, iar aproape jumătate din vehiculele înmatriculate în 2024 nu respectau normele de poluare superioare Euro 4. România se află la capătul primitor al unui flux intern de vehicule uzate care circulă dinspre statele vestice spre Europa Centrală şi de Est. Emisiile nu sunt externalizate la nivel global – ele sunt relocalizate în interiorul pieţei unice europene, cu costuri de sănătate publică şi mediu suportate de cetăţenii români”, se menţionează în document.

În ceea ce priveşte taxarea autovehiculelor, concluzia raportului 2Celsius este că România nu dispune de această modalitate care să fie corelată cu emisiile reale ale vehiculelor.

„În ceea ce priveşte emisiile de ţări, precum România, Bulgaria sau mai ales Polonia, aceasta se traduce într-o translatare spre Est dinspre Vest a emisiilor de la maşinile vechi. Se împlinesc deja aproape zece ani de la marele val de importuri din 2017, când trăiam în epoca Dragnea, dar era de fapt epoca post-taxă de mediu. Toată lumea cred că-şi aduce aminte că a fost o eroare fiscală a ţării noastre care a făcut o diferenţă între maşini de mâna a doua cumpărate din ţară şi maşini de mâna a doua importate din străinătate, cumpărate de pe teritoriul UE. Era un fel de suveranism al rablelor, adică rablele noastre din România erau mai bune. Evident că, din punct de vedere judiciar, chestia asta nu a ţinut la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi de la Luxemburg şi de atunci nu mai avem o taxă de mediu de tipul acesta. Acum zece ani, noi vorbeam de nişte importuri care depăşeau 600.000 de maşini pe an, peste jumătate fiind diesel. Astăzi, de câţiva ani buni, pentru că lumea s-a îmbogăţit un pic, importurile s-au stabilizat undeva la 300.000 de bucăţi importuri pe an, ceea ce e enorm încă”, a declarat, în cadrul evenimentului de specialitate, preşedintele Asociaţiei 2Celsius, Raul Cazan.

Odată cu publicarea raportului de specialitate, experţii au elaborat şi o serie de recomandări de politici publice.

În acest sens, sunt propuse trei direcţii de acţiune pentru autorităţile române, prima fiind legată de introducerea unei taxe de mediu dinamică, bazată pe emisiile reale (NOx şi CO2‚ în g/km), cu penalizări semnificative pentru vehiculele diesel sub standardul Euro 6.

„S-a constatat că maşinile exportate au o eficienţă a combustibilului „cu cel puţin 9% mai slabă” şi emit „cu 48 mg/km mai mult NOx (cu 53% mai mult) decât maşinile casate”. O taxă dinamică penalizează direct acest lucru. 83% dintre dieselurile exportate ar pica standardele Euro 6 de CO2. Această taxă trebuie să fie suficient de mare pentru a anula avantajul preţului mic de achiziţie al unei maşini vechi şi poluante”, se arată în cercetare.

O a doua propunere se referă la efectuarea de inspecţii fizice riguroase la punctul de intrare în ţară, realizate de Registrul Auto Român (RAR), cu includerea obligatorie a unui test real de emisii şi a verificării prezenţei dispozitivelor anti-poluare.

De asemenea, se aduce în discuţie un standard minim obligatoriu pentru vehiculele importate, cu implementare graduală: cel puţin Euro 6 pentru diesel, respectiv Euro 4 pentru benzină, până în 2027, cu calendar clar de tranziţie. „Fondurile colectate pot alimenta o extindere a schemei Rabla pentru casarea vehiculelor poluante, care să ţină cont de informaţiile reale ale parcului auto naţional”, sunt de părere reprezentanţii organizaţiei de profil.

Raportul „Soluţii la problema importurilor de maşini poluante la mâna a doua în România” face parte din seria 2Celsius Policy Papers şi a fost elaborat de către Tudor Măcicăşan, Matei Trifescu şi Raul Cazan. Cercetarea a fost realizată cu sprijinul European Climate Foundation, în parteneriat cu organizaţia bulgară Za Zemiata.

Asociaţia 2Celsius a organizat, miercuri, workshop-ul de lansare a raportului „Soluţii la problema importurilor de maşini poluante la mâna a doua în România”.

Organizaţia neguvernamentală este membră a European Environmental Bureau, Climate Action Network Europe şi Federaţiei Europene pentru Transport şi Mediu (T&E).