Taxă de 1 euro pentru toți cei care aterizează pe aeroporturile din România. Banii se vor duce într-un fond de garantare a biletelor în cazul falimentului companiei aeriene

16 04. 2024
aeroport bucuresti
Foto: Economica.net

„După falimentul Blue Air, 280.000 de pasageri nu și-au mai luat banii, iar noi, tur-operatorii, dintr-un calcul estimativ, am cheltuit între trei și patru milioane de euro pentru aducerea turiștilor, pentru că legea bunului simț spune că nu poți să lași turiștii acolo unde i-a prins „înghețul”. Dacă am fi avut un astfel de fond, toată lumea și-ar fi luat banii. Taxa de 1 euro se aplică pentru toți cei care aterizează pe aeroporturile din România. Ai aterizat de 10 ori, plătești 10 euro. Iar dacă dă compania aeriană faliment, îți recuperezi toți banii”, a declarat Alin Burcea la o întâlnire cu presa.

Întrebat de Economica.net cum s-ar face această colectare, Burcea spune că această taxă va fi inclusă în taxa de aeroport pe care pasagerii o plătesc companiilor aeriene. Acestea, la rândul lor, vor transmite taxa către aeroport, iar de acolo banii se vor duce într-un fond care va fi gestionat de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM.

„FNGCIMM este de acord să preia acest fond, evident contra unei sume, ca administrator. În situația în care se mai întâmplă ceva de genul ăsta, pasagerii și agențiile de turism vor sta liniștite,  nimeni să nu mai aibă nicio problemă financiară”, a mai spus Burcea.

Câți bani s-ar strânge din taxa de 1 euro

Peste 24,5 milioane de pasageri s-au înregistrat anul trecut pe aeroporturile din România, un record de după pandemie, potrivit datelor INS. Dintre aceștia, jumătate sunt cei care au fond debarcați din avioanele companiilor aeriene care operează la noi. La un simplu calcul, asta ar însemna că anual s-ar putea strânge peste 12 milioane de euro.

Alin Burcea mai spune că această taxă este aplicată în cinci țări din Uniunea Europeană și că pentru implementarea ei s-a uitat la modelul danez și că românii care aterizează în Danemarca plătesc deja această taxă inclusă în taxa de aeroport.

Burcea mai spune că Marcel Cioalcu a agreat ideea unui fond de garantare a biletelor de avion în cadrul unei întâlniri la două luni după falimentul Blue Air.

Un alt fond pe care șeful ANAT vrea să-l constituie este cel de garantare pentru insolvabilitatea și falimentul agențiilor de turism și repatrierea turiștilor.

„De 15 ani, această garantare se face cu asigurări. Din păcate, niciodată nu bat sumele asigurate cu sumele care se pierd. Din fericire, am avut un faliment pe an în ultimii patru ani, dar se putea să fie și mai rău. Dacă un organizator se asigură pentru 500.000 de euro și paguba e de 1,2 milioane de euro, nimeni nu acoperă diferența, iar turiștii recuperează 20, 30, 40%. O să mă întrebați de unde bani? Sigură, se adaugă la pachetul de excursii. Vă spun că am dat milioane la asigurator, pe când puteam să strângem banii și să despăgubim toți turiștii care aveau probleme”.

Burcea mai spune că acest sistem funcționează în Belgia și că a avut înainte de pandemie o întâlnire cu șeful Fondului de Garantare de acolo, care spunea că aveau 36 de milioane de euro în cont și că au cheltuit 20 de milioane de euro în câțiva ani.

Taxa ar putea fi de 0,3% din valoarea pachetului turistic, ceea ce la o vacanță de 2.000 de euro înseamnă 6 euro pe care turiștii i-ar plăti în plus.

Burcea speră ca aceste două fonduri, pentru biletele de avion, dar și pentru insolvabilitatea și falimentul agențiilor de turism, să fie aprobate chiar de anul acesta.

„Încerc să scoatem un text cât vom putea noi de bun cu echipa noastră de la ANAT în următoarele două luni, să-l prezentăm ministrului și apoi premierului, evident, cu dorința ca să iasă anul acesta, sper sa fie act normativ”, a mai spus șeful ANAT.