Taxele de raft, în atenţia parlamentarilor europeni. S-ar putea ajunge la contracte tip, iar discounterii sunt ameninţaţi

Relaţiile contractuale dintre producător şi marile lanţuri de magazine sunt din nou în atenţia europarlamentarilor, care au analizat o multitudine de practici comerciale incorecte şi vor un cadrul legal pe care să îl respecte toate statele membre. Ei atrag atenţia asupra consecinţelor nefaste ale strategiilor puse în practică de discounteri şi cer contracte standard şi transparentizarea modului în care se formează preţurilor pe întreg lanţul, de la fermier pe raft.
Alina Stanciu - mie, 09 mart. 2016, 22:00
Taxele de raft, în atenţia parlamentarilor europeni. S-ar putea ajunge la contracte tip, iar discounterii sunt ameninţaţi

Comisiile din cadrul Parlamentului European continuă schimbul de opinii pe tema practicilor comerciale incorecte care apar pe lanţul alimentar, în cadrul unui amplu proces care ar putea avea drept efect legiferarea relaţiilor dintre producători şi lanţurile de hipermarketuri. Aceasta în contextul în care rapoartele comandate anii trecuţi de Comisia Europeană au indicat că, în toate statele membre, între producători şi lanţurile de magazine apar practici comerciale incorecte. „Îndemnăm Comisia să depună o propunere de lege. Un astfel de cadru legislativ ar clarifica situaţia fermierilor şi ar putea conduce la adoptarea acelor măsuri prin care puterea de negociere a acestora să crească”, susţin europarlamentarii din cadrul Comisiei Europene. 

 Ce taxe impun hipermarketurile producătorilor

Potrivit unui ultim raport al Comisiei pentru Agricultură din cadrul Parlamentului European, practicile comerciale incorecte descoperite la nivelul statelor membre pot îmbrăca forme diferite, multe dintre ele nefiind prevăzute în legile concurenţei pentru a putea fi sancţionate. Europarlamentarii enumeră astfel, printre practicile incorecte, schimbările unilaterale şi retroactive din contracte, perceperea unor taxe fixe pe care producătorii sau furnizorii  trebuie să le achite magazinelor pentru a fi menţinuţi pe lista furnizorilor (taxă pentru a rămâne în magazin), amânarea plăţilor pentru marfa din magazine până la 120 de zile, cu 60 de zile peste termenul limită reglementat prin lege, aplicarea unor discounturi arbitrare pe care retailerii le impun atunci când plătesc producătorii la timp sau înainte de termen, discounturi aplicate retroactiv sumelor datorate unui furnizor sau obligarea furnizorilor să lucreze doar cu anumiţi terţi pentru anumite servicii. 

Care sunt efectele practicilor comerciale incorecte 

Toate aceste practici, mai spun europarlamentarii, sunt generate de inegalităţile de venit şi putere dintre producători şi marile lanţuri de magazine şi clatină sustenabilitatea pe termen lung a producţiei europene de produse alimentare de bază, precum lactate, legume şi fructe. ” Practicile comerciale incorecte au consecinţe negative serioase pentru fermieri, precum profituri în scădere, costuri peste estimări, supraproducţia şi aruncarea alimentelor, dificultăţi în planificarea financiară. Aceste practici au, de asemenea, efecte devastatoare asupra funcţionării pieţei comune şi pot duce la limitarea investiţiilor, la reducerea inovaţiilor, la scăderea calităţii  produselor alimentare, dar şi a varietăţii lor. Într-un final, consecinţa supremă este aceea că limitează alegerile consumatorilor”, se arată în raportul citat.  

Atenţie la discounteri!

Europarlamentarii atrag atenţia şi asupra practicilor folosite în special de discounteri pentru a obţine cele mai bune preţuri pentru clienţii lor: o pondere mare a mărcilor private şi folosirea unor strategii de marketing tip „loss leaders” ( produse care se vând în pierdere sau cu adaos zero pentru a atrage clienţi şi a impulsiona vânzările cu marje mai mari de profit). „Vânzările sub costul de producţie şi folosirea greşită a produselor precum laptele, legumele şi fructele pe post de „loss leaders” de către retailerii mari ameninţă sustenabilitatea producţiei europene a acestor alimente (…). Mărcile private ale retailerilor pot aduce clienţilor valoare adăugată, varietate şi preţuri corecte, dar pot pune retailerii într-o poziţie incorectă şi necompetitivă, având în vedere că, în această situaţie, ei sunt atât clienţi (cumpără alimente de la producători), cât şi competitori (produsele marcă proprie concurează cu produsele de brand ale producătorilor). De aceea, insistăm ca problematica mărcilor private să fie tratată în mod individual de Comisia şi de autorităţile de concurenţă şi subliniem nevoia de a observa consecinţele care pot apărea pe termen lung asupra fermierilor”, se mai arată în raport.

Care sunt propunerile

Europarlamentarii din Comisia pentru Agricultură au făcut şi câteva propuneri de măsuri care ar reduce numărul practicilor comerciale incorecte. În primul rând, parlamentarii europeni îndeamnă toate părţile din lanţul alimentar să ia în calcul realizarea unor contracte standard, de nouă generaţie, cu prevederi prin care riscurile şi beneficiile sunt împărţite în mod echitabil între părţi.

Totodată, aceştia cer o mai mare transparenţă în formarea preţurilor, pe cât este posibil. „Suntem de părere că preţurile pe lanţul de aprovizionare ar trebui să reflecte mai bine valoarea adăugată de primii producători. Solicităm ca procesul de formare a preţurilor să fie pe cât se poate de transparent (…) Solicităm celor implicaţi în lanţul de distribuţie să ofere mai multe informaţii consumatorilor printr-o etichetare adecvată şi prin certificările obţinute”, se arată în raport. 

Nu în ultimul rând, europarlamentarii atrag atenţia că şi producătorii trebuie să îşi schimbe percepţiile dacă doresc să aibă o putere de negociere egală cu cea a retailerilor. „Fermierii din unele state membre au obţinut o poziţie puternică în cadrul lanţului de distribuţie prin crearea unor cooperative care se asigură că valoarea pe care o adaugă produselor este monetizată. (…) Îndemnăm producătorii şi procesatorii să lucreze împreună şi să investească în inovaţie şi să crească valoarea produselor lor”, se mai arată în raport.

Te-ar mai putea interesa și
DIICOT a clasat partea din dosarul Romgaz care-l viza pe Varujan Vosganian – Surse Agerpres
DIICOT a clasat partea din dosarul Romgaz care-l viza pe Varujan Vosganian – Surse Agerpres
Procurorii DIICOT au clasat partea din dosarul Romgaz care îl viza pe fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian, pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional......
Spania așteaptă anul acesta 45 de milioane de turiști
Spania așteaptă anul acesta 45 de milioane de turiști
Spania speră să atragă în acest an până la 45 de milioane de turişti străini, adică jumătate faţă de numărul ...
Uzina Donalam din Călărași recrutează noi salariați pentru a face față comenzilor de bare de oțel laminat
Uzina Donalam din Călărași recrutează noi salariați pentru a face față comenzilor de bare de oțel laminat
Combinatul Donalam din Călărași a anunțat miercuri că începe să facă angajări în condițiile în care sectorul ...
Pandemia a împins vânzătorii în online: 46% dintre retailerii din România au vândut mai mult pe internet faţă de anii precedenţi
Pandemia a împins vânzătorii în online: 46% dintre retailerii din România au vândut mai mult pe internet faţă de ...
Pandemia de COVID-19 a adus în prim plan rolul special pe care ecommerce-ul îl joacă în această perioadă. Efectele ...