Taxele introduse la sănătate din 2023 au crescut accelerat încasările CASS şi ponderea lor în veniturile Fondului Sănătăţii, dar sunt insuficiente ca să-l aducă în echilibru. Are deja deficit de aproape 3 miliarde de lei

Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) este gestionat de CNAS, iar veniturile sale sunt formate din contribuţiile de asigurări de sănătate (CASS) reţinute din salariile angajaţilor, virate la ANAF şi de acolo la Fondul Sănătăţii, dar şi din CASS datorată de unele persoane cu venituri extrasalariale, care o achită plafonat, în baza declaraţiei unice depuse la Fisc, din taxa clawback plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor şi din subvenţii. Din banii stânşi la Fondul Sănătăţii, CNAS le plăteşte medicilor, dar şi celorlalţi furnizori de servicii medicale care au încheiat contracte cu Casele Teritoriale de Asigurări de Sănătate, serviciile medicale, medicamentele şi dispozitivele medicale acordate pacienţilor. Din Fondul Sănătăţii sunt viraţi bani către spitale ca să acopere majorările de venituri acordate personalului medico-sanitar şi auxiliar, în baza legii salarizării unice.

FNUASS are trei surse mari de venit: încasările din CASS, taxa clawback şi subvenţiile, în această succesiune.

Încasările la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări, cu precădere din CASS, reprezintă aproape 91% din veniturile totale ale FNUASS în primul trimestru.

Deciziile executivul privind introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023, amintite pe larg mai jos, au condus, pe de o parte la creşterea valorii veniturilor din contribuţii de asigurări, în special din CASS, cu aproape 55% în primul trimestru din 2025 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2023, arată analiza Economica.net.
Pe de altă parte, a crescut şi ponderea încasărilor din contribuţii de asigurări în veniturile totale ale Fondului Sănătăţii, coroborată cu scăderea subvenţiilor primite de Fond. Concret, ponderea încasărilor din contribuţii ajunge la 91% în primul trimestru din 2025 şi e cu peste 17 puncte procentuale mai mare decât nivelul acestui indicator din primul trimestru al anului 2023.

Introducerea taxelor în sănătate începând cu 2023 a crescut valoarea veniturilor realizate din CASS cu 15% în primul trimestru din 2025 faţă de aceeaşi perioadă din 2024, dar e totuşi insuficientă pentru a aduce Fondul în echilibru, în contextul în care doar 6,1 milioane de oameni contribuie efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată o analiză Economica.net pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.

Reamintim că puţin peste 20 de milioane de oameni au fost înscrişi pe listele medicilor de familie în 2023. Dintre ei, 3,6 milioane de români au fost neasiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi beneficiază de servicii cuprinse în pachetul minimal, tot mai extins de CNAS în ultimii ani. 6,1 milioane de oameni contribuie efectiv la sistemul asigurărilor sociale de sănătate prin plata contribuţiei (CASS), unii dintre ei chiar de mai multe ori pentru fiecare dintre veniturile încasate, arată o analiză Economica.net pe baza datelor CNAS, ANAF şi ale Inspecţiei Muncii.

Iată execuţia Fondului Sănătăţii în primul trimestru

FNUASS a avut venituri totale de 17,8 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2025, cu 12% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024, arată analiza Economica.net bazată pe execuţiile Fondului.

Aproape 91% din veniturile totale ale Fondului Sănătăţii, realizate în primul trimestru, provin doar din contribuţii de asigurări, reiese din analiza Economica.net.

Veniturile obţinute la Fondul Sănătăţii din contribuţii de asigurări au depăşit 16 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2025 şi sunt cu aproape 15% mai mari decât cele obţinute în aceeaşi perioadă a anului 2024.
Pe lângă încasările din CASS reţinută din salariile angajaţilor din România, virată la Fisc şi de acolo la FNUASS, în aceaste sume intră veniturile din contribuţia asiguratorie pentru muncă (CAM) pentru concedii şi indemnizaţii, veniturile din asigurarea opţională a persoanelor fizice care nu sunt salariate pentru concedii şi indemnizaţii de concedii medicale, precum şi veniturile aferente CASS plătite de oamenii cu venituri extrasalariale prin intermediul declaraţiei unice trimise la Fisc.

Creşterea veniturilor din contribuţii de asigurări cu circa 15% în perioada analizată şi ponderea ridicată în totalul veniturilor Fondului sunt efectul direct al următoarelor decizii ale executivului

Majorarea salariului minim brut pe economie la 4.050 de lei din 1 ianuarie 2025.
Începând cu 1 ianuarie 2024 tichetele de masă acordate salariaţilor sunt incluse în baza de calcul al CASS, măsură oficializată prin Legea 296/2023.
Începând cu 1 ianuarie 2024 unele indemnizaţii de concediu medical au intrat în baza de calcul al CASS, urmând ca din 12 aprilie 2024 executivul să restrângă sfera de aplicare a CASS asupra indemnizaţiilor de concediu medical, arată analiza Economica.net.
În perioada ianuarie – 11 aprilie 2024, unele indemnizaţii de concediu medical (cu excepţia celor acordate ca urmare a accidentelor de muncă sau a unor boli profesionale). Amintim că includerea unor indemnizaţii de concediu medical în baza de calcul al CASS în forma antemenţionată e prevăzută în OUG 115 din 2023.
Începând cu 12 aprilie 2024, codurile de indemnizaţii de concedii medicale pentru care e reţinută CASS sunt: cod 01 (boală obişnuită), cod 07 (carantină), cod 10 (reducerea cu 25% a duratei normale de lucru), reiese din OUG 34/2024, analizată de Economica.net.
Sunt scutite de la plata CASS indemnizaţiile de concediu medical ale persoanelor aflate în concediu de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav, pentru îngrijirea pacientului cu afecţiuni oncologice, pentru boli oncologice, pentru TBC, HIV/SIDA, pentru boli cardiovasculare, arsuri grave (marii arşi), dar şi pentru urgenţe medico-chirurgicale.

Începând cu luna noiembrie 2023 angajaţilor din construcţii, din sectorul agricol şi din industria alimentară li se reţine CASS în cotă de 10% din salariul brut, la fel ca celorlaţi salariaţi din economie, în acord cu dispoziţiile Legii 296/2023, actul normativ care elimină unele facilităţi fiscale acordate acestor categorii de salariaţi, conform unei analize Economica.net pe baza actelor normative care reglementează taxarea salariilor din aceste domenii. Corelativ, la 1 noiembrie 2023 a intrat în vigoare majorarea salariilor minime brute din construcţii, industria alimentară şi sectorul agricol, oficializată prin OUG nr. 93/2023.

A doua sursă de bani la Fondul Sănătăţii sunt încasările din taxa clawback.

Încasările din taxa clawback, plătită de deţinătorii de autorizaţie de punere pe piaţă a medicamentelor, se ridică la 1,4 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2025 şi sunt cu aproape 17% mai mari decât cele realizate în aceeaşi perioadă a anului 2024, reiese din calculele Economica.net.

Subvenţiile sunt a treia sursă de venituri la FNUASS. Deocamdată, au pondere nesemnificativă în veniturile totale ale Fondului.

Subvenţiile virate de stat la Fondul Naţional Unic al Asigurărilor Sociale de Sănătate au ajuns la 284 de milioane de lei în primul trimestru al anului 2025 şi sunt cu 37% mai mici decât cele din ianuarie – martie 2024, arată analiza Economica.net.

Plăţile totale efectuate din FNUASS se ridică la 20,7 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2025 şi sunt cu 12% mai mari decât cele făcute în perioada ianuarie – martie 2024.

În privinţa plăţilor, vedem creşteri notabile în perioada analizată (primul trimestru din 2025 faţă de primul trimestru din 2024) la transferurile între unităţi ale administraţiei publice şi la produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.

Pentru produse farmaceutice, materiale sanitare, dispozitive medicale, acordate pacienţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS 7,6 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2025, cu aproape 24% mai mult decât în perioadă corespondentă a anului 2024, arată analiza Economica.net.

Transferurile între unităţi ale administraţiei publice se ridică la 4,2 miliarde de lei în primele trei luni ale anului 2025, iar sumele de la acest capitol sunt cu 30% mai mari decât cele plătite în ianuarie – martie 2024. Cei mai mulţi de la acest capitol sunt transferuri către spitalele publice pentru a acoperi majorările salariale acordate în baza salarizării unitare, conform analizei Economica.net.

Pentru serviciile medicale acordate pacienţilor în spitalele publice, dar şi în alte tipuri de unităţi sanitare cu paturi, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, am plătit din FNUASS peste 4,1 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2025, cu circa 13% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru serviciile medicale acordate în ambulator în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit din FNUASS 2,9 miliarde de lei în primul trimestru din 2025 cu aproape 10% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2024.

Pentru asigurări şi asistenţă socială acordate asiguraţilor în sistemul asigurărilor sociale de sănătate am plătit din FNUASS 1,3 miliarde de lei în primul trimestru al anului 2025, cu 11% mai puţin decât în perioada corespondentă a anului 2024.