Tensiuni în Franţa în ajunul unei noi zile de mobilizare împotriva unei reforme a pensiilor dorită de Macron

Acest proiect de lege prevede o creştere a vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani şi o accelerare a prelungirii duratei de cotizare, scrie Agerpres.

În prima zi de manifestaţii şi de greve, pe 19 ianuarie, între un milion şi două milioane de persoane şi-au clamat opoziţia faţă de această reformă. Sindicatele, arareori atât de unite, speră să reuşească o mobilizare la fel de mare, în vederea întăririi mişcării de contestare, speranţă susţinută de sondaje de opinie ce atestă o respingere tot mai mare a proiectului de lege.

Marţi, greve ar urma să aibă din nou loc în transport şi educaţie.

Deocamdată, guvernul francez rămâne ferm în abordarea sa. Şefa guvernului, Elisabeth Borne, a dat asigurări la sfârşitul săptămânii trecute că majorarea vârstei de pensionare „nu mai este negociabilă”, iar ministrul de interne Gerald Darmanin a acuzat o bună parte din opoziţia de stânga că vrea să „aducă dezordine în ţară”.

Lunea aceasta, deputaţii încep în comisie parlamentară dezbaterea proiectului de lege ce va fi supus la vot Adunării Naţionale începând cu 6 februarie.

La extrema dreaptă, lidera partidului Adunarea Naţională, Marine Le Pen, a atenţionat-o pe şefa guvernului că, în opinia sa, „nu ar trebui să se hazardeze prea mult”. „Pentru că, în modul în care a început, nu este deloc imposibil ca reforma sa a pensiilor să nu fie votată”, a declarat Le Pen.

Alte partide, atât de dreapta, cât şi de stânga, au criticat de asemenea poziţia guvernului francez.

Fără majoritate în Adunarea Naţională pentru formaţiunea sa Renaşterea, Emmanuel Macron speră la susţinerea dreptei pentru a face să fie adoptat proiectul său de reformă.