Ţevile româneşti, respinse la licitaţia de 200 milioane euro pentru BRUA. Lovitură dură pentru ArcelorMittal Galaţi şi TMK Artrom Slatina

Eliminaţi anul trecut din cadrul licitaţiei pentru ţeava viitoarei conducte de gaze BRUA, cinci dintre cei şapte ofertanţi s-au adresat Consiliului Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC). Este vorba despre producătorii autohtoni de ţevi din oţel TMK Artrom Slatina şi ArcelorMittal Tubular Products, firma din Piatra Neamţ Moldocor, turcii de la Erciyas şi cei de la Borusan.

Pe 12 octombrie, CNSC a admis contestaţia TMK Artrom Slatina, dar le-a respins pe restul.

Ofertanţii nemulţumiţi de decizia CNSC au atacat-o ulterior în instanţă. Pe 15 decembrie, Curtea de Apel Alba Iulia a menţinut însă decizia CNSC din 12 octombrie, astfel că ArcelorMittal Tubular Products şi ceilalţi trei ofertanţi au fost eliminaţi definitiv din cursă.

La acea dată, oferta TMK Artrom Slatina se afla încă în cărţi şi trebuia reevaluată. Dar în ianuarie 2018, Transgaz a respins din nou oferta producătorului din Slatina, astfel că acesta a depus din nou contestaţie pe 1 februarie. CNSC a respins pe 6 martie contestaţia TMK Artrom, această decizie putând fi atacată în instanţă.

Transgaz a lansat pe 30 decembrie 2016 licitaţia pentru „MATERIAL TUBULAR şi CURBE necesare pentru execuţia proiectului Dezvoltarea pe teritoriul României a Sistemului National de Transport în directia Bulgaria-România-Ungaria-Austria, lucrările de execuţie Faza I/ „Development on Romanian territory of the National Gas Transmission System on the Bulgarian-Romanian-Hungarian-Austrian direction, execution works Stage”. 

Pentru contractul estimat la 200 de milioane de euro, au fost depuse până la termenul limită din 16 mai 2017 şapte oferte:

1. ArcelorMittal Tubular Products Galati SRL

2. Asocierea Borusan Mannesmann Boru Sanayi Ve Ticaret A.S. – Noksel Celik Boru Sanayi A.S (Turcia)

3. Erciyas Celik Boru Sanayi A.S ( Turcia)

4. Moldocor Piatra Neamţ – ZHONGYOU BSS (QINHUANGDAO) PETROPIPE CO., LTD (China)

5. TMK-ARTROM SA Slatina

6. Toscelik Spiral Boru Uretim Sanayi Anonim Sirketi (Turcia)

7. Asocierea Umran Celik Boru Sanayi (Turcia) – Emek Boru Makina Ve Ticaret (Turcia) – Cis Gaz (Mureş) – Valro Trade (Galaţi)

Conducta BRUA va străbate teritoriul României pe o distanță de 528 de kilometri. Proiectul este vital și pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră. Pentru secţiunea românească, ale cărei costuri sunt estimate la circa 500 milioane de euro, Transgaz a primit un grant de 179 milioane de euro din partea Comisiei Europene şi a contractat împrumuturi de 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi de 60 de milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

În noiembrie anul trecut a avut loc ceremonia de semnare a contractelor pentru lucrări de execuţie a conductei de transport gaze naturale – faza 1, în cadrul Proiectului BRUA. Contractele au fost semnate de Ion Sterian, director general al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale Transgaz SA, de Karl Leidenfrost, administrator al companiei austriece Habau PPS Pipeline Systems, şi de Petre Mustăţea, director general al Inspet SA Ploieşti.

Citeşte şi ArcelorMittalGalaţi a contestat în instanţă licitaţia pentru BRUA: Ar fi o ruşine ca acest gazoduct să fie făcut cu oţel din China