The Economist: Următorul preşedinte al României nu va fi până la urmă un populist MAGA. Candidatul liberal, Nicuşor Dan, reuşeşte o victorie neaşteptată

19 05. 2025
nicusor simion

Într-o perioadă în care politica democratică este dominată de lupte între cosmopoliţi liberali şi naţionalişti populişti, alegerile prezidenţiale din România din 18 mai păreau să fi ieşit direct dintr-un scenariu, scrie The Economist. George Simion, de la Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR), o formaţiune de extremă dreapta, susţinută de mişcarea MAGA, care şi-a construit partidul pe resentimentele faţă de establishmentul politic, s-a confruntat cu Nicuşor Dan, matematician format la Paris şi primar al Bucureştiului, capitala României. Simion câştigase primul tur al alegerilor cu două săptămâni mai devreme, cu 41% din voturi, faţă de 21% pentru Dan. O victorie a primarului Bucureştiului ar fi reafirmat poziţia României în mainstream-ul Uniunii Europene. O victorie a domnului Simion ar fi adăugat un nou membru la rândul liderilor populişti care fracturează blocul.

Dar Dan a câştigat majoritatea voturilor alegătorilor care nu l-au susţinut pe Simion, iar diferenţa s-a micşorat şi mai mult după o dezbatere televizată pe care Dan a câştigat-o, după părerea generală. Simion nu s-a mai prezentat apoi la o serie de alte dezbateri. În final, Dan a câştigat cu uşurinţă. La miezul nopţii, pe 18 mai, autorităţile electorale din România au anunţat că acesta a obţinut 54% din voturi, faţă de 46% pentru Simion. Prezenţa la vot a fost una record pentru alegerile prezidenţiale din România. Enormă diaspora a ţării, cu peste 4 milioane de cetăţeni care trăiesc în străinătate (faţă de 19 milioane în ţară), s-a prezentat la urne în număr foarte mare. Şi, spre deosebire de primul tur, aceştia nu l-au susţinut în mod majoritar pe domnul Simion.

Noul guvern, subliniază revista financiară britanică, se va confrunta cu o situaţie fiscală sumbră. Deficitul bugetar al României în 2024 a fost de peste 9 % din PIB, cel mai ridicat din UE. Guvernele de centru care au condus ţara din 2021, a căror popularitate a scăzut drastic în timpul pandemiei, au încercat să-şi recâştige sprijinul prin majorarea pensiilor şi a salariilor din sectorul public. Aceasta a alimentat inflaţia, care a fost cea mai ridicată din UE de la începutul anului 2024, ajungând la o rată anuală de 5,1% în martie, faţă de media UE de 2,5%.