Ideea de bază este că, până la finalul lui 2022, toată piața, și producătorii români, Petrom și Romgaz, și importatorii de gaz, și furnizorii care cumpără gaze pentru clienții lor, sunt obligați să participe la acest program, care presupune în esență două lucruri: tranzacționarea unui anumit procent prin licitații cu preț de pornire impus. La început acest preț ține cont de prețul hub-ului austriac (Central European Gas Hub), urmând ca această referință să fie înlocuită cu prețurile de referință care se vor crea pe piața românească prin aceste tranzacții.
Petrom și Romgaz sunt obligate să vândă în următorii doi ani și jumătate până la 40% din producția de gaze estimată prin acest mecanism, minus consumul propriu și consumul propriu tehnologic. Gazele se vând prin licitație cu vânzare forward, cu următoarele scadențe: lună, trimestru, sezon rece/cald, an, – cu catități obligatorii de ofertare – la prețuri de plecare care sunt publicate lunar de ANRE, mai întâi pe baza cotațiiilor de la CEGH (plus tariful de rezervare a capacității Transgaz) , și apoi pe baza prețurilor medii de tranzacționare de pa piața românească ce vor rezulta din aceste tranzacții.
Toți ceilalți vânzători de gaze de pe piața românească, în afara celor doi mari producători, sunt obligați de asemenea, să scoată la vânzare, pe acest sistem, 40% din cantitatea estimată că va fi vândută de ei pe piața angro, în același interval de timp, iar prețurile de pornire sunt calculate pe același sistem ca mai sus.
De asemenea, toți cumpărătorii de gaze activi pe piața angro sunt obligați să vină să cumpere, prin acest mecanism, 40% din cantitatea de gaze consumată în anul precedent, scoasă la vânzare de producătorii români sau de traderi/furnizori de gaze de import.
