Top autostrăzi prioritare la construit până în 2030: Sibiu – Pitești, Ploiești – Brașov și Poarta Sălajului – Biharia

Loturile 2 și 3 din Autostrada Sibiu – Pitești au obținut 100 de puncte din 100 în cadrul prioritizării proiectelor rutiere ce urmează a fi implementate până în 2030. Cu o lungime cumulată de aproape 69 de kilometri, cele două loturi vor completa Autostrada Transcarpați, acestea obținând cel mai mare punctaj la eficiența economică din rândul proiectelor prioritizate, respectiv 35 de puncte. De asemenea, au primit 20 de puncte la capitorul de reducere a emisiilor de carbon și alte 25 de puncte pentru conectivitatea strategică, acestea aparținând rețelei primare. Alte 15 puncte au fost acordate pentru utilizarea duală, adică prioritatea pentru NATO – MAPN. În final, 5 puncte au fost acordate pentru maturitatea proiectului, de altfel cele două loturi fiind în procedură de licitație pentru proiectare și execuție.

În topul priorităților urmează Autostrada Zăpezii. Tronsonul Ploiești – Comarnic a obținut un punctaj de 84,01 puncte, iar Comarnic – Brașov – 82,52 puncte. Față de loturile din Transcarpați, aceste tronsoane din A3 au obținut punctaj mai mic la reducerea emisiilor de carbon și la eficiența economică.

Podiumul autostrăzilor prioritare este completat de tronsonul Poarta Sălajului – Biharia din Autostrada Transilvania, cu 80,46 de puncte.

Mai departe, în top apare Drumul Expres București – Giurgiu, cu 79,72 de puncte. În acest caz încă nu a fost demarată pregătirea proiectului.

Clasamentul continuă cu Autostrada Sibiu – Brașov, care a strâns 77,05 puncte. Aceasta e urmată îndeaproape de Drumul Crișurilor Arad – Oradea, cu 76,43 puncte.

Pe următoarea poziție se situează Muntenia Expres, formată din drumurile expres care leagă Buzău și Focșani (A7) de Brăila, cu un scor de 71,89 puncte.

La egalitate cu 71,08 puncte se situează tronsoanele din Danubius Expres, București – Alexandria și Alexandria – Craiova.

În clasament urmează Autostrada de Centură București Nord (A0 Nord) și drumurile radiale, cu o lungime cumulată de 146 de kilometri și 70,18 puncte.

Restul proiectelor au obținut sub 70 de puncte și pot fi observate în tabelul de mai jos, alături de proiectele din scenariul de referință.

România va trebui să aloce anual, în următorii 10 ani, aproximativ 2% din PIB reprezentând contribuţia financiară aferentă proiectelor cu finanţare europeană, la care se adaugă necesarul pentru finalizarea întregii infrastructuri prezentate în Planul Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport aferent perioadei 2020 – 2030.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) a publicat, vineri, în dezbatere publică, proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea Planului Investiţional pentru dezvoltarea infrastructurii de transport pentru perioada 2020 – 2030, data limită pentru primirea de propuneri şi observaţii fiind 14 decembrie 2021.

Per total, nevoia de finanţare pentru toate sectoarele de transport din România pe următoarea decadă este de 72,77 miliarde de euro. Din această sumă, 34,19 miliarde de euro sunt dedicate infrastructurii rutiere, 20,63 miliarde de euro infrastructurii feroviare, 10,7 miliarde de euro dedicate infrastructurii de metrou, 4,46 miliarde de euro dedicate infrastructurii navale şi 2,79 miliarde de euro dedicate infrastructurii aeroportuare.