Top cele mai poluate ţări din lume – România stă cel mai rău din UE. Pe ce loc sunt Bulgaria, Ungaria, Grecia şi Serbia

Top cele mai poluate ţări din lume

1. Ciad

2. Bangladesh

3. Pakistan

4. RD Congo

5. India

6. Tadjikistan

7. Nepal

8. Uganda

9. Rwanda

10. Burundi

România se află pe locul 66 în topul celor mai poluate ţări din lume şi este, conform celor de la IQAir, cea mai poluată ţară din Uniunea Europeană.

Bulgaria este pe locul  89 , iar Ungaria este pe 84. Republica Moldova este pe locul 77.

Grecia stă puţin mai bine, pe locul 92.

Cele mai poluate ţări din Europa sunt Bosnia şi Herţegovina, (locul 29 global), Macedonia de Nord (35) şi Serbia (44).

Topul ţărilor din Europa cu cea mai bună calitate a aerului

1. Islanda

2. Estonia

3. Finlanda

4. Suedia

5. Andorra

6. Irlanda

7. Liechtenstein

8. Norvegia

9. Portugalia

10. Danemarca

11. Elveţia

12. Marea Britanie.

Topul complet poate fi consultat aicihttps://www.iqair.com/world-most-polluted-countries.

Doar Australia, Noua Zeelandă, Bahamas, Barbados, Granada, Estonia şi Islanda au atins standardele OMS, conform IQAir.

Ciad şi Bangladesh au fost cele mai poluate ţări din lume 2024, cu niveluri medii ale smogului de peste 15 ori mai ridicate decât recomandările OMS, conform datelor analizate de firma elveţiană de monitorizare a calităţii aerului IQAir.

Absenţa datelor din ţări din Asia şi Africa afectează imaginea de ansamblu, iar numeroase ţări în curs de dezvoltare se bazau pe senzorii de calitate a aerului montaţi pe ambasadele şi consulatele americane pentru monitorizarea nivelului de smog. Recent însă, Departamentul de Stat de la Washington a pus capăt acestei monitorizări, invocând constrângeri bugetare, datele adunate în peste 17 ani de monitorizări fiind scoase săptămâna trecută de pe site-ul oficial guvernamental pentru monitorizarea calităţii aerului, airnow.gov, date ce includeau şi înregistrări făcute în Ciad, scrie Agerpres.

„Majoritatea ţărilor dispun de alte câteva surse de date, dar (această decizie) va afecta semnificativ Africa, pentru că deseori acestea erau singurele surse de date în timp real cu privire la calitate aerului disponibile public”, a comentat Christi Chester-Schroeder, reprezentant al IQAir.

Din cauza datelor nesigure, Ciadul a fost exclus din lista privind calitatea aerului publicată de IQAir în 2023, după ce a fost cea mai poluată ţară şi în 2022, fiind afectată în special de praful saharian şi de fumul rezultat din arderea necontrolată a culturilor agricole.

Concentraţia medie a particulelor poluante din atmosferă PM2.5 a atins 91,8 micrograme pe metru cub anul trecut în Ciad, uşor mai ridicată decât în 2022. Nivelul recomandat de OMS este de cel mult 5 micrograme pe metru cub, un standard atins de doar 17% dintre oraşele lumii în cursul anului trecut.

India, pe locul cinci în topul celor mai afectate ţări de smog, după Ciad, Bangladesh, Pakistan şi RD Congo, a înregistrat totuşi o scădere medie de 7% a particulelor poluante din atmosferă până la un nivel PM2,5 de 50.6 micrograme pe metru cub. Însă India domină clasamentul celor mai poluate oraşe, 12 dintre cele 20 de poziţii din acest clasament fiind ocupate de oraşe din India, inclusiv primul loc fiind ocupat de oraşul industrial Byrnihat (nord-estul Indiei), unde s-a înregistrat un nivel mediu PM2.5 de 128 micrograme pe metru cub.

Christa Hasenkopf, director al Clean Air Program din cadrul Institutului pentru Politici Energetice al Universităţii din Chicago (EPIC) a precizat că cel puţin 34 de ţări vor pierde accesul la date de încredere cu privire la poluare după închiderea programului american de monitorizare.

Acest program al Departamentului de Stat de la Washington avea ca rezultat îmbunătăţirea calităţii aerului în oraşele în care se făceau monitorizări, crescând speranţa de viaţă şi reducând pericolele chiar şi pentru diplomaţii americani care locuiesc în respectivele oraşe, conform lui Hasenkopf. „Este o lovitură puternică la adresa eforturilor pentru creşterea calităţii aerului la nivel mondial” a adăugat ea.

În 2021, poluarea aerului – atmosferică şi internă – a fost principalul risc de mediu pentru sănătate, responsabil pentru 8,1 milioane de decese premature la nivel mondial, potrivit estimărilor din raportul „State of Global Air 2024” produs de două institute americane (Health Effects Institute şi Institute for Health Metrics and Evaluation).

Absenţa datelor din ţări din Asia şi Africa afectează imaginea de ansamblu, iar numeroase ţări în curs de dezvoltare se bazau pe senzorii de calitate a aerului montaţi pe ambasadele şi consulatele americane pentru monitorizarea nivelului de smog. Recent însă, Departamentul de Stat de la Washington a pus capăt acestei monitorizări, invocând constrângeri bugetare, datele adunate în peste 17 ani de monitorizări fiind scoase săptămâna trecută de pe site-ul oficial guvernamental pentru monitorizarea calităţii aerului, airnow.gov, date ce includeau şi înregistrări făcute în Ciad.

„Majoritatea ţărilor dispun de alte câteva surse de date, dar (această decizie) va afecta semnificativ Africa, pentru că deseori acestea erau singurele surse de date în timp real cu privire la calitate aerului disponibile public”, a comentat Christi Chester-Schroeder, reprezentant al IQAir.

Din cauza datelor nesigure, Ciadul a fost exclus din lista privind calitatea aerului publicată de IQAir în 2023, după ce a fost cea mai poluată ţară şi în 2022, fiind afectată în special de praful saharian şi de fumul rezultat din arderea necontrolată a culturilor agricole.

Concentraţia medie a particulelor poluante din atmosferă PM2.5 a atins 91,8 micrograme pe metru cub anul trecut în Ciad, uşor mai ridicată decât în 2022. Nivelul recomandat de OMS este de cel mult 5 micrograme pe metru cub, un standard atins de doar 17% dintre oraşele lumii în cursul anului trecut.

India, pe locul cinci în topul celor mai afectate ţări de smog, după Ciad, Bangladesh, Pakistan şi RD Congo, a înregistrat totuşi o scădere medie de 7% a particulelor poluante din atmosferă până la un nivel PM2,5 de 50.6 micrograme pe metru cub. Însă India domină clasamentul celor mai poluate oraşe, 12 dintre cele 20 de poziţii din acest clasament fiind ocupate de oraşe din India, inclusiv primul loc fiind ocupat de oraşul industrial Byrnihat (nord-estul Indiei), unde s-a înregistrat un nivel mediu PM2.5 de 128 micrograme pe metru cub.

Christa Hasenkopf, director al Clean Air Program din cadrul Institutului pentru Politici Energetice al Universităţii din Chicago (EPIC) a precizat că cel puţin 34 de ţări vor pierde accesul la date de încredere cu privire la poluare după închiderea programului american de monitorizare.

Acest program al Departamentului de Stat de la Washington avea ca rezultat îmbunătăţirea calităţii aerului în oraşele în care se făceau monitorizări, crescând speranţa de viaţă şi reducând pericolele chiar şi pentru diplomaţii americani care locuiesc în respectivele oraşe, conform lui Hasenkopf. „Este o lovitură puternică la adresa eforturilor pentru creşterea calităţii aerului la nivel mondial” a adăugat ea.

În 2021, poluarea aerului – atmosferică şi internă – a fost principalul risc de mediu pentru sănătate, responsabil pentru 8,1 milioane de decese premature la nivel mondial, potrivit estimărilor din raportul „State of Global Air 2024” produs de două institute americane (Health Effects Institute şi Institute for Health Metrics and Evaluation).