Cine e cel mai mare latifundiar al României, cât pâmânt are şi ce face cu el

Mai mulţi români, persoane fizice, au reuşit să administreze mii de hectare de teren. Deţin mii de de capete de ovine, caprine şi bovine şi primesc de la UE, sub formă de subvenţii, zeci de mii de euro, la care se adaugă veniturile pe care le obţin din vânzarea produselor. Agricultura este un business profitabil, dacă munceşti mult, spun aceştia.

Potrivit datelor furnizate ECONOMICA.NET de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), conform ultimelor date disponibile, cel mai avut român-persoane fizică este un oier din Hunedoara. Dumitru Andreşoi deţine 5.445 de hectare de teren ca persoană fizică  şi peste 30.000 de capete de oi. Suprafaţa de teren a hunedoreanului este însă de aproximativ 10.000 de hectare şi nu se va opri aici. „Avem teren şi pe persoană juridică. În total aproximativ 10.000 de hectare. Cu familia am vreo 20.000 de mame şi 17.000 de miei. Îi ţinem numai pentru carne”, a declarat pentru ECONOMICA.NET Andreşoi. El spune că vinde totul pe piaţa liberă, iar carnea de la animalele lui ajunge în proporţie de 90% la export,  în ţările arabe-Siria, Arabia Saudită. „Nu exportăm direct. Avem colaborări cu diverse firme. Noi ne ocupam doar de creştere. Toamna vindem cam 60% din efectiv, iar 40% rămâne pentru reproducere”, mai explică hunedoreanul, care aşteaptă reluarea exporturilor către Turcia şi Rusia. 

A investit tot ce a câştigat

Povestea de succes a hunedoreanului a început în 2001, când a decis că poate face un business din creşterea oilor. A pornit la drum cu 80 de capete şi treptat a ajuns la zeci de mii, reinvestind an de an tot ce a câştigat. „Până acum am avut o creştere anuală de 40-50% a numărului de efective. Anul acesta creşterea va fi ceva mai mică, dar vom continua să cumpărăm teren” a mai declarat Andreşoi potrivit căruia piaţa externă este nelimitată. „Nu putem noi produce cât consumă ei”, apreciază crescătorul de animale care aşteaptă reluarea exporturilor de carne dintre România şi Turcia. „Mai este loc de creştere. Piaţa externă de carne de oaie şi vită este deficitară. Turcia este blocată acum, dar să vedem de la anul. Turcia este o prioritate pentru noi. Avem contacte şi cu Rusia, să vedem ce se rezolvă. Oricum este greu să fii competitiv pentru că la noi subvenţia pentru o oaie matură este de 40 de lei. Este foarte puţin faţă de alte ţări europene unde se dă şi 400-600 de euro la hectar”, a mai spus Andreşoi. Acesta este creditat în clasamentul celor mai bogaţi agricultori realizat de Agrointel cu o avere estimată la 20-25 de milioane de euro. Din calculele ECONOMICA.NET, doar pentru oile mature, subvenţia primită de hunedorean ajunge la 800.000 de euro. 

Povestea celui mai avut al doilea „baci”

Din Caraş Severin vine al doilea cel mai mare proprietar de teren persoană fizică. Vasile Săucă din comuna Buchin deţine 1.683 de hectare de teren şi creşte oi, vite şi capre. „Nu cred eu că sunt aşa de mare. Sigur sunt alţii mai mari”, a răspuns Săucă la apelul ECONOMICA.NET de a vorbi despre business-ul lui. Acum, cărăşeanul are în jur de 5.700 de ovine, peste 100 de bovine şi în jur 600 de capre şi spune că „este profitabil, dacă munceşti mult”. ” Noi avem afacerea asta de mici copii. De când eram la părinţi ne-am ocupat cu asta. Dar din 2003-2004 ne-am extins afacerea. Pe atunci aveam vreo 1.200-1500 de capete”, ne-a declarat Săucă. Acesta îşi vinde laptele la Izvin, unde italienii de la Lact Italia produce diverse sortimente de brânză. ” Facem şi brânză, dar în cantităţi mici. O vindem în piaţă, iar în viu am vândut de paşte miei, toamna vindem tineret”, explică Săucă potrivit căruia carnea lui ajunge şi la export, dar prin distribuitori. 

Din estimările ECONOMICA.NET, cărăşeanu încasează anual în jur de 228.000 de euro numai pe subvenţia acordată de UE pe cap de ovină şi caprină. 

Mia jos tabelul complet cu topul celor ami mari deţinători de teren-persoane fizice, potrivit datelor APIA. Menţionăm că, potrivit Regulamentului (CE) nr. 259/2008, regulament comunitar ce se aplică cu precădere ca urmare a aderării României la Uniunea Europeană şi care cuprinde informaţiile ce pot fi furnizate de către agenţiile de plăţi din statele membre cu privire la beneficiarii celor două fonduri. APIA nu poate furniza informaţii referitoare la cuantumul subvenţiilor de care au beneficiat aceste persoane.