Universităţile private cu cele mai mari venituri din România: doar una are afaceri de peste 10 milioane de euro

Majoritatea universităţilor particulare au avut în 2017 venituri semnificativ mai mici decât în 2008, unul dintre cei mai buni ani pentru afacerile acestora. Universitatea Titu Maiorescu merge însă împotriva curentului şi reuşeşte trei recorduri în 2017: e singura universitate cu venituri de peste 10 milioane de euro, are cea mai mare profitabilitate dintre instituţiile private de învăţământ superior, iar veniturile şi marja de profit obţinute le depăşesc pe cele din 2008, potrivit unei comparaţii Economica.
Cristina Şomănescu - Dum, 10 feb. 2019, 19:41
Universităţile private cu cele mai mari venituri din România: doar una are afaceri de peste 10 milioane de euro

Cu venituri de aproape 58 de milioane de lei la sfârşitul anului 2017, Universitatea Titu Maiorescu îşi consolidează poziţia de lider al topului instituţiilor private de învăţământ superior care au cele mai mari venituri din România. De asemenea, Universitatea Titu Maiorescu este singura instituţie particulară de învăţământ superior ale cărei venituri au depăşit 10 milioane de euro în 2017. Mai mult, universitatea reuşeşte în 2017 să obţină rezultate financiare peste cele din 2008, unul dintre cei mai buni ani pentru majoritatea universităţilor private, arată o analiză Economica.

Cu o excepţie, topul primelor zece instituţii private de învăţământ superior cu cele mai mari venituri în 2017 rămâne neschimbat faţă de cel din 2016.

  • În top intră Universitatea Danubius din Galaţi, pe poziţia a zecea, în locul Universităţii Hyperion care a avut venituri sub 9 milioane de lei în 2017, mai mici decât în 2016.

Astfel, Universitatea Titu Maiorescu, Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad şi Universitatea Spiru Haret au, în această succesiune, cele mai mari venituri dintre toate instituţiile private de învăţământ superior din România în 2017, anul pentru care sunt disponibile cele mai recente bilanţuri depuse de instituţii la Finanţe.

Economica vă prezintă, pe larg, care sunt universităţile particulare cu cele mai mari venituri în 2017, dar şi cum au evoluat afacerile lor faţă de cele din 2008, unul dintre cei mai buni ani pentru afacerile universităţilor particulare.

Universitatea Titu Maiorescu merge împotriva curentului şi depăşeşte veniturile şi profitabilitatea din 2008.

Universitatea Titu Maiorescu a realizat venituri totale de 57,94 milioane de lei în 2017, cu 13,42% mai mari decât în 2016. Cu acest rezultat, universitatea îşi consolidează în 2017 poziţia de lider al clasamentului instituţiilor particulare de învăţământ superior cu cele mai mari venituri din ţara noastră. Universitatea a devenit liderul acestui top în 2016, după ce a detronat Universitatea Spiru Haret, potrivit analizelor realizate anual de Economica.

Universitatea Titu Maiorescu a încheiat anul 2017 cu excedent de 22,62 milioane lei, cu peste 25% mai mare decât în 2016.

Profitabilitatea Universităţii Titu Maiorescu a crescut cu 3,6 puncte procentuale la peste 39% în 2017, reiese din bilanţurile publicate pe mfinante.ro, pe care Economica le-a comparat.

În 2017, veniturile şi marja de profit ale instituţiei le-au depăşit pe cele realizate în 2008, aşa cum puteţi vedea mai jos.

Până la publicarea acestui articol, oficialii universităţii nu au răspuns solicitării Economica privind performanţele financiare obţinute în perioada analizată, cu toate că am cerut în mod repetat un răspuns.

An Veniturile totale ale Universităţii Titu Maiorescu la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 57,94 milioane de lei Peste 39%
2016 51 de milioane de lei 35,4%
2008 37 de milioane de lei 36,54%

UPDATE 12 februarie 2019: profesorul universitar doctor Iosif Urs, preşedintele Universităţii Titu Maiorescu, răspunde pentru Economica: 

Oferta educațională a Universităţii Titu Maiorescu, adaptată la nevoile pieţei muncii, susţine profesorul universitar doctor Iosif Urs.

  • „A contat foarte mult faptul că Universitatea Titu Maiorescu a avut tot timpul un management foarte eficient al programelor, reformând în permanenţă curricula, renunțând la anumite specializări atunci când piața muncii nu le-a mai cerut sau introducând programe de studii noi, cu discipline de viitor și atractive, dacă din interacțiunea cu potențialii angajatori reieșea ca sunt necesare. Aceasta reformă nu a fost ușor de realizat, întrucât autorizarea temporară a unui program de studii nou, urmată de acreditarea lui, pregătirea cadrelor didactice care deservesc programul și elaborarea suporturilor de curs au presupus timp și efort financiar consistent”, a spus pentru Economica profesorul universitar doctor Iosif Urs, preşedintele Universităţii Titu Maiorescu.

Investiţii de 50 de milioane de euro realizate de Universitatea Titu Maiorescu din 2002 încoace.

  • „Universitatea Titu Maiorescu a realizat, începând cu anul 2002, ample investiții în construcții și dotări destinate educației, cercetării științifice și serviciilor sociale studențești. Valoarea totală a acestor investiții, respectiv terenuri și clădiri dedicate învățământului superior, cercetării științifice și serviciilor sociale studențești, edificate pe raza sectoarelor 3 și 4 din București și la sediul din Târgu-Jiu, este de 48,8 milioane de euro, sume susținute din taxele studenților, proiecte finanțate din fonduri structurale și credite bancare contractate de Universitate. La acestea se adaugă cel puțin 1,5 milioane euro cheltuite anual numai pentru dotări și modernizarea infrastructurii IT și a echipamentelor medicale, absolut necesare pentru menținerea unui nivel competitiv al serviciilor educaționale oferite. Adăugam aici și faptul că achiziția unui soft nou integrat de contabilitate, resurse umane, taxe și gestiunea școlarității, care, de asemenea, se va realiza în cursul anul 2019 şi se ridică la 250.000 de euro”, a explicat pentru Economica profesorul universitar doctor Iosif Urs, preşedintele Universităţii Titu Maiorescu.

Salarii mai mici decât cele oferite în universităţile publice.

  • „Această dezvoltare a fost posibilă cu înțelegerea și sprijinul necondiționat al comunității academice a universității noastre, în contextul unei politici salariale restrictive. Aceasta a însemnat că, în permanență, salariile cadrelor didactice ale universității au fost cu mult sub cele din învățământul superior de stat și că singurele majorări operate în ultimii ani au fost numai cele legate de salariul minim garantat în plată”, ne-a mai spus profesorul Iosif Urs.

Universitatea de Vest Vasile Goldiş din Arad: de la marjă de profit de peste 22% în 2008, la pierdere de peste 10 milioane în 2017.

Universitatea de Vest Vasile Goldiş a încheiat anul 2017 cu venituri totale de 42,34 milioane lei, cu peste 15,5% mai mici decât în 2016.

Universitatea de Vest Vasile Goldiş încheie şi anul 2017 în pierdere, de peste două ori mai mare decât în 2016. Instituţia a terminat anul 2017 cu o pierdere record de 10,14 milioane lei.

Oficialii Universităţii Vest Vasile Goldiş au refuzat să comenteze pentru Economica rezultatele financiare ale instituţiei, invocând faptul că “nu justifică un interes public”.

An Veniturile totale ale Universităţii de Vest Vasile Goldiş la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 42,34 milioane lei Pierdere de 10,14 milioane lei
2016 50,16 milioane lei Pierdere 3,6 milioane lei
2008 74,92 milioane lei 22,23%

 

Universitatea Spiru Haret în 2017: venituri de peste opt ori mari mici decât în 2008, pierderi de peste 23 de milioane de lei, faţă de marjă de profit de peste 47% în 2008.

Universitatea Spiru Haret a avut venituri totale de 41,63 milioane lei în 2017, în scădere cu 7,8% faţă de cele din 2016.

Pierderile instituţiei de învăţământ superior cresc la 23,26 de milioane lei în 2017, de la 20,36 de milioane lei în 2016, arată bilanţurile de pe mfinante.ro, comparate de Economica.

Rezultatele financiare ale universităţii sunt semnificativ mai mici decât în 2008.

Nici oficialii Universităţii Spiru Haret nu au răspuns solicitării Economica privind performanţele financiare care i-au adus locul al treilea în topul universităţilor private din România, cu toate că şi în acest caz am rugat insistent să primim o poziţie oficială pe marginea acestui subiect.

An Veniturile totale ale Universităţii Spiru Haret la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 41,63 milioane lei Pierderi de 23,26 de milioane lei
2016 45,17 milioane lei Pierderi 20,36 milioane de lei
2008 373,61 milioane lei Marjă de profit de 47,77%

 

Universitatea Sapientia în 2017: pierderile scad faţă de nivelul din 2012, în timp ce veniturile cresc la 39,47 milioane lei. 

Universitatea Sapientia încheie anul 2017 cu venituri totale de 39,47 milioane lei, cu 4,4% mai mari decât în 2016. Instituţia revine însă pe pierdere, în valoare de 268.440 de lei, după ce în 2016 a avut excedent de 1,21 milioane lei, potrivit bilanţurilor depuse la Finanţe, pe care Economica le-a comparat.

An Veniturile totale ale Universităţii Sapientia la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 39,47 milioane lei Pierdere de 268.440 de lei
2016 37,8 milioane lei Marjă de profit de 3,22%
2012 19,6 milioane lei Pierdere de peste 325.000 de lei

 

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir: de la marjă de profit de peste 28% în 2008, la pierdere în 2017.

Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir a terminat 2017 cu venituri totale de 30,85 de milioane lei, în scădere nesemnificativă faţă de cele 2016. Pierderea instituţiei depăşeşte 2,5 milioane lei în 2017 şi e de aproape trei ori mai mare decât în 2016, potrivit bilanţurilor de pe mfinante.ro, comparate de Economica.

An Veniturile totale ale Universităţii Dimitrie Cantemir la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 30,85 de milioane lei Pierdere de 2,5 milioane lei
2016 30,87 milioane lei Pierdere de 838.591
2008 45,58 milioane lei Marjă de profit de 28,23%

 

Universitatea Româno-Americană în 2017: venituri la nici jumătate din cele din 2008 şi pierdere, după ce în 2008 avusese marjă de profit de peste 35%.

Universitatea Româno-Americană a terminat anul 2017 cu venituri totale de 20,25 milioane lei, cu 6,46% mai mari decât în 2016. Universitatea continuă să meargă în pierdere, care depăşeşte 5,52 milioane de lei în 2017, în scădere faţă de cea din 2016, arată datele din bilanţurile depuse la Finanţe, comparate de Economica.

An Veniturile totale ale Universităţii Româno-Americane la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 20,25 milioane lei Pierdere de 5,52 milioane de lei
2016 19,02 milioane lei Pierdere de 6,68 milioane de lei
2008 44 de milioane de lei Marjă de profit de 35,27%

 

Universitatea Creştină Partium în 2017: venituri de cel puţin patru ori mai mari decât în 2009, marjă de profit de peste 5%, faţă de pierdere în 2009.

Universitatea Partium termină 2017 cu venituri totale de 17,4 milioane lei, cu 22,44% mai mari decât în 2016. Instituţia a avut marjă de profit de 5,79%, în scădere cu peste 9 puncte procentuale faţă de nivelul din 2016, potrivit bilanţurilor depuse la Finanţe, comparate de Economica.

Universitatea Creştină Partium a terminat anul 2017 cu rezultate financiare semnificativ mai bune decât în 2009.

An Veniturile totale ale Universităţii Partium la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 17,4 milioane lei 5,79%
2016 14,21 milioane lei 15,58%
2009 4,38 milioane lei Pierdere de peste 1 milion de lei

 

Universitatea Nicolae Titulescu în 2017: venituri în scădere nesemnificativă faţă de cele din 2008, însă marja de profit s-a prăbuşit.

Universitatea Nicolae Titulescu a încheiat anul 2017 cu venituri totale de 14,58 de milioane lei, cu 4,2% mai mari decât în 2016. Universitatea Nicolae Titulescu a avut excedent de nici 38.000 de lei în 2017, de peste 21 de ori mai mic decât în 2016, arată datele din bilanţurile depuse la Finanţe, comparate de Economica.

An Veniturile totale ale Universităţii Nicolae Titulescu la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 14,58 de milioane lei 0,2%
2016 13,98 milioane lei 5,7%
2008 14,76 milioane lei 23,3%

 

Universitatea Ecologică în 2017: veniturile scad cu aproape 40% faţă de cele din 2008, marja de profit ajunge la nici jumătate.

Universitatea Ecologică a terminat anul 2017 cu venituri totale de 12,35 milioane lei, în scădere cu 7,3% faţă de nivelul din 2016. Instituţia a avut excedent de aproape 2,2 milioane lei în 2017, cu peste 32% mai mic decât în 2016.

Universitatea Ecologică a avut marjă de profit de 17,79% în 2017, faţă de 24,38% în 2016, reiese din bilanţurile depuse la Finanţe, comparate de Economica.

An Veniturile totale ale Universităţii Ecologică la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 12,35 milioane lei 17,79%
2016 13,33 milioane lei 24,38%
2008 20,3 milioane lei 42%

 

De la profitabilitate de peste 25% în 2008, Universitatea Danubius din Galaţi ajunge în 2017 la marjă de profit neglijabilă.

Universitatea Danubius a realizat în anul 2017 venituri totale de 10,34 milioane lei, cu 15,69% mai mari decât în 2016. Instituţia a avut excedent de nici 26.000 de lei în 2017, cu 2,14% mai mare decât în 2016.

An Veniturile totale ale Universităţii Danubius la 31 decembrie Profitabilitatea universităţii
2017 10,34 milioane lei 0,2%
2016 8,93 milioane lei 0,2%
2008 15,59 milioane lei 25,2%

 

Precizări

Sursă informaţii tabele: calcule Economica pe baza bilanţurilor universităţilor. 

Economica a analizat veniturile totale şi excedentul sau, după caz, pierderile universităţilor particulare din România în 2017, 2016 şi 2008, pe baza datelor din bilanţurile depuse de acestea la Finanţe. În cazul universităţilor pentru care nu sunt disponibile bilanţurile din 2008, le-am folosit pe cele din 2009 (Universitatea Partium) şi 2012 (Universitatea Sapientia).

Am calculat dinamica valorilor principalilor indicatori financiari ai universităţilor funcţie de valorile exacte ale acestora din bilanţurile de la Finanţe.

Nu am inclus în articol universităţile private cu profil teologic.

Te-ar mai putea interesa și
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
APIA a făcut plăți către fermieri de aproape 124 de milioane de lei, în intervalul 24 – 26 aprilie
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a efectuat plăţi pentru anul de cerere 2023 în suma totală de 123,99 de milioane de lei lei (24,93 de milioane de euro), în......
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
AMOFM: 240 de locuri de muncă în străinătate sunt disponibile prin rețeaua EURES
Angajatorii europeni oferă, prin intermediul EURES România, 240 de locuri de muncă, cu contract pe perioadă determinată ...
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală
Marcel Boloș: Sistemul naţional e-Transport este creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune ...
Sistemul naţional e-Transport este special creat pentru lupta împotriva diverselor forme de fraudă şi evaziune fiscală ...
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost suprasubscris cu peste 330%
18 instituții financiare au anunțat că vor să participe la schema de ajutor de stat IMM Plus. Fondul de garantare a fost ...
Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) a anunțat astăzi ...