Toți europenii se tem de inflație, dar România nu are egal. De ce ne este frică cel mai mult și ce urmează- Studiu ING

Studiul ING Bank relevă că îngrijorarea față de evoluția inflației și a climatului economic general se menține constant în toate cele șase țări incluse în sondaj: Belgia, Germania, Olanda, Polonia, România și Spania. Temerile legate de pierderea locului de muncă ocupă un distant loc trei.

Situația economică generală ocupă locul întâi în toate cele șase țări. În România, de exemplu, 58% dintre cetățenii intervievați de banca olandeză au răspuns că sunt îngrijorați de climatul economic general al țării.

Germania, Spania și Belgia urmează în topul îngrijorărilor cetățenilor cu privire la evoluția economică, cu 44%, 42%, respectiv 41%. Pe ultimele două locuri se situează Polonia și Olanda, cu 38% și 34% dintre respondenți.

Gradul de apropiere al inflației de locul al doilea variază – în Germania, o țară tradițional reticentă la inflație, 40% dintre respondenți sunt preocupați de acest aspect, comparativ cu doar 21% în România.

Situația economică generală este principala preocupare, nu și economisirea

Având în vedere incertitudinea economică atât de mare, ar fi de așteptat o creștere a economiilor de precauție. ”Însă, în mod neașteptat, peste o treime dintre consumatori spun că economisesc mai puțin, doar 29% economisind mai mult din cauza îngrijorărilor legate de economie. Este posibil ca acest lucru să fie deja efectul reducerii bugetului, deoarece 42% spun că cheltuiesc mai puțin”, arată studiul băncii olandeze.

În schimb, germanii și polonezii sunt excepții în acest sens, ambele țări înregistrând o proporție mai mare de persoane care își măresc economiile în loc să le reducă. În România, trendul reducerii economisirii a început încă din luna ianuarie (conform statisticilor oficiale al sistemului bancar românersc).

Dacă inflația este o preocupare, cheltuielile în prezent, în loc de economii, ar putea avea sens. ”Pe măsură ce prețurile cresc, banii își pierd puterea de cumpărare, astfel încât utilizarea lor mai devreme ar putea însemna obținerea unei valori mai mari înainte de a fi erodați. De fapt, printre cei mai preocupați de inflație, un procent mai mare economisesc mai puțin și cheltuiesc mai mult în comparație cu cei care sunt mai preocupați de economie în general”, arată studiul.

Spaniolii sunt în fruntea clasamentului în ceea ce privește cheltuielile, cu cea mai mare proporție care optează pentru a cheltui mai mult și cea mai mică care alege să cheltuiască mai puțin și să economisească mai mult. Cei preocupați de inflație sunt cei mai înclinați să cheltuiască mai mult

Cheltuielile bugetare sunt văzute ca o cheie a redresării economice în toate țările europene

Cifrele modeste ale creșterii economice nu au contribuit prea mult la atenuarea îngrijorărilor cu privire la starea generală a economiei. Prin urmare, nu este de mirare că mulți consideră cheltuielile guvernamentale drept cheia unei posibile redresări.

Investițiile în infrastructură și cheltuielile pentru apărare – ca reacție la războiul din Ucraina și la întrebările privind fiabilitatea strategică a Statelor Unite – au fost în centrul discuțiilor. Însă consumatorii din întreaga Europă au alte priorități în ceea ce privește cheltuielile guvernamentale.

Solicitările pentru cheltuieli mai mari sunt dominante – în șase țări și șapte categorii, 40 din 42 de combinații au înregistrat un procent mai mare de participanți care favorizează cheltuieli mai mari decât cei care favorizează cheltuieli mai mici. „Securitatea socială” în Polonia și „apărarea” în Spania sunt singurele excepții.

Însă infrastructura se află în mijlocul clasamentului și, deși cheltuielile mai mari pentru apărare în Europa par a fi o certitudine, această categorie prezintă cea mai mică diferență între răspunsurile „cheltuiți mai mult” și „cheltuiți mai puțin”. „Sănătatea” și „educația și cercetarea” sunt domeniile în care europenii ar dori să se cheltuiască mai mult din banii lor din impozite.

Apărarea nu se află în fruntea listei priorităților de cheltuieli ale guvernului. România și Polonia preferă impozitele mai mari în locul creșterii datoriei publice

„Credeți că guvernul (țării dumneavoastră) ar trebui să cheltuiască mai mult sau mai puțin pentru următoarele categorii de cheltuieli?”, a fost una dintre întrebările din sondaj. Consumatorii sunt în favoarea reducerilor bugetare pentru a finanța cheltuieli mai mari pentru apărare.

Cel mai probabil vom avea cheltuieli mai mari pentru apărare, în ciuda unor abordări creative în materie de contabilitate. În baza acestei ipoteze, reducerea altor cheltuieli este modalitatea preferată de consumatori pentru finanțarea bugetelor mai mari pentru apărare.

Este interesant de remarcat că cele două țări vecine Ucrainei sunt singurele în care consumatorii ar prefera să plătească impozite mai mari decât să se îndatoreze (suplimentar) guvernul, chiar dacă procentele sunt încă mai mici decât în majoritatea celorlalte țări.

Germania, tradițional frugală, are cel mai mare procent de participanți care ar dori ca aceste cheltuieli să fie acoperite prin datorii – acest lucru ar putea fi rezultatul discuțiilor din jurul relaxării „frânei datoriei” constituționale de la începutul acestui an, pentru a permite în mod explicit cheltuieli mai mari pentru apărare (și investiții în infrastructură).

Consumatorii doresc să finanțeze cheltuielile pentru apărare prin reducerea altor cheltuieli.

Chiar dacă apărarea nu este forma preferată de cheltuieli guvernamentale a consumatorilor, aceștia au acceptat realitățile în schimbare din Europa. 51% sunt de acord că tensiunile geopolitice crescute sunt un motiv legitim pentru a considera industria apărării ca o oportunitate de investiție mai acceptabilă din punct de vedere etic, doar 16% fiind în dezacord.

46% dintre respondenți ar merge chiar mai departe și ar considera o astfel de investiție durabilă. O astfel de etichetă ar fi cu siguranță utilă în ceea ce privește „taxonomia UE pentru activități durabile”, care are ca scop clarificarea activităților considerate durabile și încurajarea investițiilor în consecință.

Concluziile studiului: Preocupările consumatorilor cu privire la propria situație financiară se concentrează în jurul temelor importante ale inflației și stării generale a economiei, mai degrabă decât pe temeri concrete legate de pierderea locului de muncă. Deși consumatorii pot acorda prioritate altor domenii în ceea ce privește cheltuielile guvernamentale, apărarea și infrastructura sunt cele mai susceptibile de a înregistra creșteri. Aceste investiții ar putea susține economia în ansamblu, dar riscă să reaprindă inflația.