Tragedia de la Salina Praid. Ce profituri are Salrom și ce a făcut ca să împiedice inundarea salinei. Localnicii sunt revoltați, Guvernul intervine

Societatea Națională a Sării Salrom este o companie profitabilă. Anul trecut, a avut un profit net de 111 milioane de lei, realizat cu cei circa 1.300 de angajați, la o cifră de afaceri de 453 de milioane de lei, potrivit ultimelor date de la Ministerul Finanțelor. Cu un an înainte, profitul a fost și mai mare, de 130 de milioane de lei, la afaceri de 482 de milioane de lei. Cu doi ani înainte, în 2022, profitul net a fost de peste 120 de milioane de lei, la afaceri de aproape 500 de milioane de lei, iar în 2021 pofitul net al societății de stat a fost de 60 de milioane de lei, la afaceri de 364 de milioane.

Așadar, în patru ani, profitul net al companiei a fost, cumulat, de 82 de milioane de euro.

Compania exploatează cinci saline: Slănic Prahova, Ocnele Mari, Târgu Ocna, Praid și Cacica, și obține venituri atât din exploatarea sării, dar și din turism, salinele atrâgând anual sute de mii de oameni care plătesc bilete pentru a intra în ele.

Doar la Salina Praid, cea care este acum afectată de revărsarea apelor pârâului Corund, care a inundat galeriile, au plătit bilet anul trecut circa 470.000 de oameni care au coborât în subteran, iar în acest an planul conducerii salinei era ca numărul lor să crească cu 5%.

Problemele sunt de câteva săprămâni, lucrările nu au fost suficiente

Problemele la salină au început încă de la începutul acestei luni, când odată cu debutul fenomenelor meteo şi creşterea de câteva zeci de ori a debitului pârâului Corund, apa a început să pătrundă în salină, deși cei de la Apele Române au spus că a mobilizat resurse umane, logistice şi tehnice și “au fost executate, în regim de urgenţă, lucrări de betonare şi impermeabilizare în zona critică (pe braţul de alimentare al canalului de by-pass construit în 2024), pentru limitarea efectelor produse de inflitraţiile din subteran”.

Totul a fost însă în zadar, astfel că zilele trecute mina de sare a fost inundată în totalitate, pentru că practic tot debitul pârâului, care a crescut de 100 de ori ajunge în salină.

Este posibil ca salina să nu mai poată fi niciodată vizitată, iar Guvernul alocă acum bani, o sumă de 300 de milioane de lei pentru a rezolva situaţia de fond la Salina Praid, prin Hotărâre de Guvern.

“Avem următoarele opţiuni: alocăm banii prin HG pentru a face lucrările de deviere a râului Corund şi de a nu mai pune în pericol în continuare exploatarea minieră. Doi – de a găsi soluţii cu pompe de foarte mare capacitate de a elibera cele şapte inele subterane ale minei Praid într-o formă care să poată să fie accesibilă în continuare. O să folosim, deja vorbit cu colegii mei, inclusiv drone subacvatice ca să facem studii pentru a ne asigura că cei care vor intra, oamenii care vor intra acolo în salină, vor fi în siguranţă. Din păcate e mai greu să repari ceva după ce a fost stricat decât dacă ar fi fost făcut la timp, acum mulţi ani de zile, când erau studiile pe masă şi statul român ar fi trebuit să investească în devierea acestui râu Corund şi de a face lucrurile la timp”, a spus ministrul Economiei, Bogdan Ivan.

Colegii mei de la Salrom în ultimele luni de zile, când au început să apară aceste probleme, au făcut lucrări de intervenţie din bugetul companiei, inclusiv până acum câteva zile când au mai putut face acest lucru, pentru a preveni pe cât de mult posibil aceste infiltraţii şi au folosit nişte ziduri de beton pentru a preveni infiltraţiile din salina. Din nefericire au fost paleative aceste intervenţii”, a transmis ministrul Economiei, a spus Ivan.

Ce a făcut Salrom pentru a preveni dezastrul de la Praid

Salrom a făcut „investiţii majore” din fonduri proprii la Salina Praid – grav afectată de inundaţi – pentru remedierea şi prevenirea unor asfel de situaţii, a transmis societatea națională, citată de News.ro.

Potrivit conducerii societăţii, printre altele, a fost realizat un bypass din ţevi montate pe un pat de argilă compactată şi protejată de geo membrană impermeabilă şi a fost curăţată albia veche a pârâului Corund până la nivelul rocii de sare, investiţiile depăşind două milioane de lei. Conducerea Salrom precizează că societatea comercială are ca principal scop exploatarea sării, „NU regularizarea cursurilor de apă”. În plus, „NU este proprietara şi NU are drept de administrare asupra terenului aferent albiei pârâului Corund”, şi nici „NU are atribuţii” în privinţa unor lucrări de apărare împotriva inundaţiilor.

Conducerea Salrom a precizat că pe parcursul anului 2025 erau în curs de derulare: un contract semnat pentru proiectarea şi execuţia unei lucrări de betonare şi impermeabilizare a albiei pârâului Corund pe o lungime de 1,3 kilometri, în valoare de 10.000.000 lei şi o achiziţie viitoare pentru analiză şi solicitare avize cu scopul betonării şi impermeabilizării unei albii suplimentare în lungime de 270 de metri, proiectare şi execuţie a cărei valoare estimată este de 1.000.000 de lei.

În comunicatul al Salrom citat se mai arată că, într-un „astfel de context excepţional”, lucrările efectuate de Salrom cu „eforturi deosebite” şi cu „asumarea unor riscuri” s-au dovedit a nu fi de ajuns. În faţa unor debite extreme şi istorice, singurele lucrări care considerăm că ar fi putut duce la limitarea unor efecte devestatoare ar fi trebuit să cuprindă regularizarea (inclusiv construcţia unor baraje) şi decolmatarea pârâului Corund în amonte de Salina Praid şi cel puţin pe tot traseul comunei Praid, se menţionează în acelaşi comunicat.

„Suntem alături de comunitate şi vom face tot posibilul pentru a asigura o soluţie durabilă şi sigură. Vom fi permanenţi în comunicare, vom explica pas cu pas ce se întâmplă şi ce măsuri speciale vom implementa. Fenomenele meteo defavorabile au adus pierderi care nu pot fi cuantificate, atât pentru SNS SA, cât şi pentru întreaga comunitatea din Praid. Cu toate că impactul financiar este considerabil, Societatea Naţională a Sării S.A.,cu sprijinul Guvernului României, îşi doreşte să continue activitatea istorică desfăşurată cu succes la Salina Praid şi îşi doreşte ca redeschiderea minei turistice şi a activităţii de exploatare să se facă în cel mai scurt timp posibil. Societatea Naţională a Sării SA va continua să depună toate eforturile (materiale şi umane) necesare pentru reducerea impactului”, afirmă directorul general al Salrom, Constantin-Dan Dobrea.

Oamenii sunt revoltați, salina Praid era pentru mulți unica sursă de venit

Joi, după ce mai mulţi mineri au ieşit cu ochii în lacrimi din Salina Praid, zeci de localnici pentru care salina era singura variantă pentru „a pune o pâine pe masă”, după cum a declarat vineri ministrul Mediului, Mircea Fechet, s-au revoltat acuzând conducerea Salrom de neglijenţă şi de faptul că, deşi au avut numeroase semnale, nu au făcut nimic pentru a preveni dezastrul.

Localnicii, inclusiv proprietari de pensiuni, pentru care pierderea locurilor de muncă este o adevărată tragedie, au protestat joi în faţa minei de sare, susţinând că, deşi directorii minei ştiau de timp îndelungat despre existenţa infiltraţiilor, nu au făcut nimic pentru a împiedica producerea unui dezastru.

Minerii revoltaţi le-au arătat jurnaliştilor prezenţi la Salina de la Praid folia de impermeabilizare, „fixată cu nişte ţăruşi”. „Asta este tehnologie azi? Trebuie fixat cu ţăruşi, când vine apa mare? Şi spunem că e din cauza ploii, când fixăm cu ţăruşi de un metru?” se întreabă un localnic, potrivit Antena 3.

„Cred că e gata cu salina, nu prea mai vedem şanse să se deschidă (…). Suntem foarte dezamăgiţi şi nu ştim ce o să fie în continuare, că din asta trăim”, a spus, cu ochii plini de lacrimi, o femeie care are o mică afacere locală, în condiţiile în care activitatea turistică în jurul salinei a fost suspendată.

Primarul din localitate consideră că situaţia este „dramatică”, în condiţiile în care zona depinde în cea mai mare parte de turism.

Proprietarii de pensiuni se plâng deja că mulţi turişti care aveau făcute rezervări la pensiunile din zonă pentru a-şi petrece vacanţa au început deja să le anuleze.

Proprietara unei pensiuni deschise încă din 2006 spune că doar în pandemie a mai rămas fără turişti. „Vara era cel mai aglomerat, dar şi în primăvară erau clienţi, în weekend-uri prelungite sau vacanţe ale copiilor mai veneau. Cei care veneau pentru tratament nu vor mai veni, că nu mai are rost” , declară femeia, potrivit Observator Antena 1.

Alt localnic spune că înainte unii trăiau şi din agricultură, dar acum cei mai mulţi trăiesc exclusiv din turism.

Deţinătorii parcului de aventură din salină au consemmnat şi ei, într-o postare pe Facebook, închiderea acitvităţii.