Transnistria: Smirnov a pierdut alegerile prezidenţiale – exit poll

400 de mii de alegători din regiunea secesionistă din estul Republicii Moldova au fost chemaţi la urne pentru cel de-al cincilea scrutin prezidenţial nerecunoscut pe plan internaţional. „Oricine ar câştiga, e important să ne susţină Rusia”, spun într-un glas votanţii din stânga Nistrului.

Tiraspolul şi celelalte localităţi din estul Republicii Moldova păreau duminică rupte dintr-un tablou sovietic. Muzica rusească răsuna la secţiile de votare, unde fuseseră arborate drapelele republicii nerecunoscute. Deşi pe listele electorale se aflau şase candidaţi, alegerile nu ar fi trebuit să producă surprize pentru Igor Smirnov, despotul care conducea cu mână de fier regiunea separatistă din decembrie 1991.

„Am votat pentru fortificarea statalităţii noastre, dar şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului din 2006: un stat independent şi doar alături de Rusia!”, a declarat Igor Smirnov, preşedintele Transnistriei.

În căutarea unui interpus mai maleabil, Moscova a semnalat, încă din vară, că doreşte retragerea lui Smirnov, propunându-i acestuia garanţii de securitate în schimb. Refuzul lui Smirnov de a părăsi puterea și înscrierea în cursa prezidenţială au atras un val de ameninţări din partea Rusiei, care au culminat cu avertismentul blocării conturilor pe care transnistrenii le au în băncile ruse.

Strategii lui Vladimir Putin l-au aruncat apoi în lupta electorală pe Anatoli Kaminski, candidatul formaţiunii Obnovlenie şi președintele Sovietului Suprem al Transnistriei, așa-numitul parlament de la Tiraspol.

„Pentru viitorul nostru, pentru copiii şi nepoţii noştri! Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toţi!”, a declarat la ieşire de la urne Anatoli Kaminski, președintele Sovietului Suprem (Parlament) al Transnistriei.

Pentru a-i spori șansele lui Kaminski, Moscova a lăsat să se înțeleagă că o eventuală victorie a lui Smirnov în scrutinul de azi se va răsfrânge negativ asupra nivelului de trai al transnistrenilor, o chestiune extrem de sensibilă pentru cei aproape 406.000 de alegători din stânga Nistrului care depind, în mare măsură, de ajutorul financiar rus. În cazul în care niciun candidat nu va obţine jumătate din voturile exprimate, peste două săptămâni urmează să aibă loc un al doilea tur de scrutin.