Tranziţia energetică şi fondul pentru ‘pierderi şi daune’, printre temele aduse în atenţie la COP28

29 11. 2023
energie regenerabila 765845765843

Cu ocazia Conferinţei ONU privind schimbările climatice (COP28), care va începe joi la Dubai, AFP prezintă patru teme de interes la acest summit global, scrie Agerpres.

Tranziţia energetică

Toate privirile vor fi îndreptate asupra termenilor adoptaţi privind tranziţia energetică, de la combustibilii fosili la sursele regenerabile. Această tranziţie este crucială pentru a se reuşi să se limiteze încălzirea globală cu 1,5°C în raport cu epoca preindustrială, cel mai ambiţios obiectiv al Acordului de la Paris.

În timpul COP26, ce a avut loc la Glasgow în 2021, părţile s-au pus de acord pentru a reduce ponderea cărbunelui. De atunci, activiştii şi unele guverne au făcut presiuni pentru ca petrolul şi gazele naturale să fie la rândul lor reduse – însă formularea exactă nu a fost încă elaborată.

Aşteptările vor viza, de asemenea, angajamentele ţărilor de a-şi tripla capacităţile de energii regenerabile până în 2030 – un obiectiv susţinut recent de G20, apoi reiterat de Statele Unite şi China într-o declaraţie comună la începutul lunii octombrie – şi de a dubla ritmul de îmbunătăţire a eficienţei energetice.

În mod ideal, aceste angajamente ar lua forma unui răspuns la un bilanţ tehnic al Acordului de la Paris publicat la începutul lunii septembrie, care a evidenţiat eforturile profund insuficiente ce au fost realizate până în prezent.

Fondul pentru „pierderi şi daune”

Realizarea majoră obţinută la COP27, ce a avut loc la Sharm el-Sheih, în Egipt, a fost înfiinţarea unui fond destinat compensării „pierderilor şi daunelor” din ţările deosebit de vulnerabile în faţa dezastrelor climatice şi care, din punct de vedere istoric, sunt mai puţin responsabile pentru emisiile de gaze cu efect de seră.

Însă crearea acestui nou fond se dovedeşte o operaţiune complexă, iar negocierile trenează de aproximativ un an. Printre chestiunile de rezolvat: cine trebuie să plătească? cine va beneficia de el? cine va fi însărcinat cu gestionarea lui?

La începutul lunii noiembrie, un compromis fragil a fost găsit în ceea ce priveşte funcţionarea sa, iar preşedintele COP28, Sultan Ahmed Al Jaber, a declarat recent într-un interviu pentru AFP că speră ca acesta să fie acceptat de ţări încă de la începutul summitului de la Dubai, pentru a crea un impuls pozitiv.

Finanţare climatică

Grupuri de experţi consideră că omenirea trebuie să investească peste 3.000 de miliarde de dolari pe an până în 2030 pentru a atinge obiectivele climatice. Dar, până în prezent, ţările dezvoltate sunt departe de acea ţintă, indiferent dacă este vorba despre investiţii pentru tranziţia energetică sau despre adaptarea la consecinţele generate de schimbările climatice.

În 2009, ţările bogate, principalii producători de emisii şi principalii responsabili de-a lungul timpului pentru declanşarea crizei climatice, au promis să atingă pragul de 100 de miliarde de dolari pe an pentru ţările mai sărace încă din 2020. Acest obiectiv a fost atins „probabil” abia anul trecut, cu o întârziere de doi ani, potrivit OCDE.

De asemenea, COP28 va trebui să fixeze jaloanele pentru un nou obiectiv de finanţare care să îi urmeze celui de 100 de miliarde, chiar dacă părţile nu sunt obligate să ia o decizie finală în acest an.

Metan şi sisteme alimentare

Metanul este un puternic gaz cu efect de seră, al doilea contributor ca importanţă la declanşarea schimbărilor climatice după CO2, dar a beneficiat de o atenţie mult mai scăzută până în prezent.

China, Statele Unite şi Emiratele Arabe Unite urmează să organizeze în comun un summit dedicat metanului şi altor gaze cu efect de seră, altele decât CO2, în timpul COP28. Acesta ar putea să ducă la înăsprirea unui angajament din 2021 privind scăderea cu cel puţin 30% a emisiilor de metan în raport cu 2020.

COP28 va fi, totodată, prima conferinţă de acest tip care se va concentra şi asupra sistemelor alimentare globale, care sunt responsabile pentru aproximativ o treime din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Ca urmare, producţia şi transportul de alimente sunt ameninţate de secetă şi de alte dezastre climatice.