Tratative pentru postul de premier în Egipt, în timp ce noi manifestaţii sunt prevăzute duminică

Alegerea lui ElBaradei, anunţată sâmbătă seara de agenţia oficială Mena şi mai multe surse politice şi militare, s-a lovit în cele din urmă de rezervele partidului salafist al-Nour, partener islamist al unei coaliţii formate în principal din mişcări laice.

În cursul serii, presa a fost convocată la preşedinţie, în aşteptarea acestui anunţ, dar preşedintele interimar Adly Mansour, numit de militari după destituirea lui Morsi, miercuri, a sfârşit prin a transmite că el nu a luat o decizie, deşi alegerea lui ElBaradei pare „cea mai logică”.

Fostul director al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) şi laureat al premiului Nobel pentru Pace în 2005, ElBaradei, în vârstă de 71 de ani, a fost ales de opoziţie să fie „vocea” sa în procesul de tranziţie.

Nominalizarea sa la conducerea Guvernului ar aduce tranziţiei, conform unei „foi de parcurs” elaborate de armată, garanţia unei personalităţi internaţionale recunoscute, cu convingeri democratice ferme.

Ea riscă, în schimb, să deranjeze islamiştii din toate taberele, fie că sunt în favoarea sau împotriva lui Morsi.

„ElBaradei este o personalitate tehnocrată, care nu este în măsură să pună capăt clivajului din stradă”, a declarat pentru AFP un oficial din cadrul al-Nour, Nader Baqqar. „Nu se poate vorbi de reconciliere naţională şi apoi să-l numeşti premier pe cel mai virulent opozant al lui Morsi”, a adăugat el.

Un apropiat al lui ElBaradei a mărturisit că o astfel de nominalizare ar putea să „împingă salafiştii în braţele” Fraţilor Musulmani, în timp ce aceştia din urmă continuă disputa cu armata şi cer organizarea unor noi manifestaţii duminică, decretată zi de mobilizare generală de opozanţii lui Morsi.

Indiferent cine va fi, viitorul şef al Guvernului va avea o misiune grea. El va moşteni o ţară în pragul falimentului, în care diviziunile politice se traduc prin confruntări mortale.

Ziua de duminică ar urma, de asemenea, să fie marcată de noi reuniuni ale celor două tabere, care vor să menţină presiunea în stradă pentru sau împotriva înlăturării lui Morsi.

Opozanţii lui Morsi intenţionează să se adune, ca de obice, în piaţa Tahrir din centrul Cairo, în timp ce tabăra fostului preşedinte ocupă deja de mai multe zile împrejurimile Universităţii din Cairo, în Giza, şi o piaţă din faţa unei moschei din Nasr City, la periferia capitalei.

În Nord-Sinai, o mişcare jihadistă a afirmat că va răspunde „ferm” armatei, pe care o acuză că a tras asupra credincioşilor care se rugau, cerând o „intifada” împotriva „inamicilor islamului în Egipt”.

În acelaşi timp, în această regiune instabilă din nord-estul egiptean, un gazoduct ce alimenta Iordania a fost ţinta unui atentat cu bombă, pentru prima dată în ultimul an.

Acest atentat se adaugă valului de violenţe soldat cu 37 de morţi vineri, dintre care mai mulţi poliţişti şi un militar în Sinai. De la începutul lor, la 26 iunie, ciocnirile au provocat moartea a peste 80 de persoane în ţară.

Islamiştii, care denunţă o „lovitură de stat militară” şi instaurarea unui „stat poliţienesc” au promis că vor rămâne pe străzi până la revenirea lui Morsi, primul preşedinte ales democratic al ţării.

Un influent predicator, Yusuf al-Qaradawi, mentor al Fraţilor Musulmani din care provine Morsi, a declarat destituirea lui „nulă şi neavenită” într-o fatwa.

Preşedintele american Barack Obama a reiterat că Statele Unite nu susţin „niciun (…) grup egiptean în mod special” într-o ţară mai divizată decât oricând.

În acest context tensionat, Mansour a avut o întrevedere, sâmbătă, cu şeful armatei, generalul Abdel Fattah al-Sissi, precum şi cu ElBaradei şi reprezentanţi ai Tamarrod, mişcarea aflată la originea manifestaţiilor de amploare anti-Morsi la 30 iunie.

După ce l-a îndepărtat pe preşedintele islamist argumentând că nu este în măsură să rezolve criza politică, armata şi noile autorităţi au lansat o campanie vizând Fraţii Musulmani.

Morsi, acuzat de detractorii săi că a încercat să acapareze puterea pentru Fraţii Musulmani, este deţinut de armată, iar Ghidul suprem Mohamed Badie este vizat de o acuzaţie de „incitare la moarte”, alături de alţi opt şefi ai confreriei.

În acest caz, procurorul general a ordonat duminică 15 ore de detenţie „pentru anchetă” împotriva numărului doi al confreriei, Khairat al-Shater, şi a liderului salafist Hazem Abu Ismail.