Trei din patru români au suferit de lipsuri de natura deprivării economice, anul trecut

Economica.net
11 12. 2017
afaceri_bani_moneda_leu_romania_economie_2klm4ay90i_34146000

‘În totalul populaţiei din România, persoanele care în anul 2016 au suferit de una sau mai multe lipsuri de natura deprivării economice au avut o pondere foarte mare, de 75,2%, prezentând o tendinţă de scădere în perioada 2013-2015, iar în 2016 a crescut cu 0,7 puncte procentuale. Comparativ cu anul 2013, deprivarea materială a scăzut cu 3,8 puncte procentuale. Situaţiile care se întâlnesc cel mai frecvent sunt cele în care persoanele afectate declară existenţa a două probleme (25,5%) sau existenţa unei singure probleme (20,8%)’, se arată în document.

Dificultăţi sporite prezintă cazurile persoanelor care se confruntă cu trei, patru sau cinci probleme economice, acestea reprezentând mai puţin de un sfert din totalul persoanelor deprivate.

‘În anul 2016, din punct de vedere al incapacităţii de a plăti o săptămână de vacanţă pe an sau al imposibilităţii, din punct de vedere financiar, de a face faţă unor situaţii neprevăzute, 66,6% şi respectiv 54,5% din populaţia României s-a aflat în una din aceste două situaţii. Comparativ cu anul 2013, se observă o scădere semnificativă a numărului persoanelor care nu-şi pot plăti anual o săptămână de concediu, cu 5,6 puncte procentuale, însă o uşoară creştere se observă în rândul persoanelor care, puse într-o situaţie imprevizibilă, nu pot face faţă unor cheltuieli din resursele proprii (cu 1,5 puncte procentuale). Tot faţă de anul 2013, ponderea persoanelor care au restanţe la plata chiriei, a utilităţilor sau a ratelor a înregistrat o scădere pronunţată în anul 2016 (cu 11,8 puncte procentuale)’, menţionează sursa citată.

Conform INS, starea de deprivare materială din punct de vedere economic ar putea fi considerată forma cea mai greu suportabilă, deoarece aduce atingere mai multor aspecte importante ale vieţii în gospodărie. Lipsa posibilităţilor financiare face ca unele persoane să nu poată susţine cheltuielile impuse de consumul unor produse alimentare de bază, de întreţinerea corespunzătoare a locuinţei, de achitarea unor obligaţii şi plăţi curente, de asigurarea unor condiţii de odihnă şi refacere în afara cadrului gospodăriei, dar şi de acoperirea unor necesităţi financiare apărute în mod neaşteptat şi care grevează suplimentar bugetul propriu.