Trei şocuri care ameninţă economia globală – Ce spune FMI despre preţurile la energie, inteligenţa artificială şi criza datoriilor publice

Într-un discurs ţinut înainte de reuniunile anuale ale FMI şi Băncii Mondiale, care vor avea loc săptămâna viitoare la Bangkok, Georgieva a afirmat că lumea este trasă în două direcţii opuse: un şoc negativ al ofertei de energie, provocat de conflictele din Orientul Mijlociu, şi un şoc pozitiv al cererii, generat de inteligenţa artificială, care alimentează şi inflaţia, scrie Agerpres.

„Impactul combinat al acestor două forţe este extrem de inegal la nivel mondial”, a spus Georgieva, adăugând că boom-ul investiţiilor în AI ocoleşte multe ţări.

Noile prognoze de creştere ale FMI, care vor fi prezentate cu ocazia reuniunilor de la Bangkok, vor arăta că cele mai mari revizuiri în jos vor viza ţările devastate de război, a precizat Georgieva. Printre acestea se numără Ucraina, care a suferit daune semnificative la nivelul infrastructurii civile şi economice, şi ţările din zona Golfului, afectate de atacurile iraniene şi de reducerea drastică a exporturilor de energie.

Cu toate acestea, Georgieva nu a dezvăluit dacă în următorul raport „World Economic Outlook”, FMI îşi va modifica prognozele privind creşterea economiei mondiale în anul 2026, faţă de avansul de 3% estimat în luna iulie. Acea prognoză, care miza o accelerare a creşterii până la 3,4% în 2027, se baza pe ipoteza că Strâmtoarea Ormuz va începe să fie redeschisă la jumătatea lunii iulie şi va reveni la condiţiile de dinaintea războiului până în martie 2027. De asemenea, prognoza din iulie se baza pe un preţ mediu al petrolului de 89 de dolari pe baril în 2026 şi de 78 de dolari pe baril în 2027.

Potrivit şefei FMI, preţul petrolului se menţine la 100 de dolari pe baril, în timp ce capacitatea de rafinare afectată adaugă încă 100 de dolari per baril la marjele de diferenţial de preţ pentru produsele rafinate, inclusiv motorina. „Chiar dacă războiul din Golf s-ar încheia curând, problema preţurilor ridicate la energie va persista probabil o vreme”, a declarat Georgieva, adăugând că contractele futures pentru ţiţeiul Brent arată spre preţuri ridicate ale petrolului până în 2027.

Un alt subiect de îngrijorare care va fi discutat săptămâna viitoare de cele 191 de state membre ale FMI este creşterea poverii datoriei publice, care frânează creşterea economică şi amplifică presiunile inflaţioniste, a precizat Georgieva. Potrivit FMI, datoria publică se află la cel mai ridicat nivel de după cel de al doilea război mondial şi se estimează că va depăşi 100% din PIB înainte de 2030.

Georgieva a subliniat că factorii de decizie nu se mai pot baza doar pe rate mai mari de creştere economică pentru a rezolva problemele fiscale. „Şi cu toate acestea, nu observăm acţiuni decisive în economiile avansate cu datorii mari, unde prioritatea momentului o reprezintă planurile credibile de consolidare fiscală pe termen mediu, susţinute în unele cazuri de măsuri fiscale imediate, inclusiv pentru a reduce presiunea asupra politicii monetare”, a spus şefa FMI.

După cinci ani şi jumătate de inflaţie peste ţintă, Georgieva a remarcat persistenţa presiunilor inflaţioniste, generate de dezvoltarea inteligenţei artificiale (AI), de şocurile preţurilor la energie şi alimente, de tarifele comerciale, de cheltuielile sporite pentru apărare şi de costurile mai mari cu serviciul datoriei.

„Acum ar putea fi un moment oportun pentru o orientare prudentă spre o politică monetară mai restrictivă în multe ţări”, a afirmat Georgieva, adăugând că majorările dobânzilor operate de Rezerva Federală a SUA, de BCE şi de Banca Japoniei au fost „extrem de adecvate”.

În discursul său, Georgieva a vorbit şi de riscurile legate de Inteligenţa Artificială, unde investiţiile ca procent din PIB sunt susceptibile să le depăşească pe cele din căile ferate, reţele electrice sau infrastructura de telecomunicaţii. Creşterea concentrării economice şi financiare pune presiune pe companiile de AI pentru a obţine creşteri ale productivităţii şi câştigurilor pentru a justifica evaluări ridicate, a spus Georgieva, avertizând că dezamăgirea pieţei s-ar putea transforma într-un „şoc de amploare”.