Trenul Regal s-a întors în Bucureşti

Cu ocazia zilei de 1 Decembrie, Ziua Naţională a României, se organizează un drum simbolic, de la Sinaia la Bucureşti, cu Trenul regal. Această călătorie face parte din proiectul cultural ‘Călători prin istorie. 1 Decembrie 1918 – 2013’, iniţiat de Ministerul Transporturilor.

În cadrul evenimentului, un lot selecţionat dintre copiii olimpici ai României a fost invitat să călătorească în Trenul Regal până la Sinaia, unde s-a organizat şi o vizită a Palatului Pelişor.

Periplul Trenului Regal a debutat vineri, 29 noiembrie 2013, când acesta a ajuns în Gara Regală Sinaia, unde a doua zi a putut fi vizitat de către publicul larg, asigurându-se un ghid din partea Societăţii Feroviare de Tursim, cât şi din partea Casei Regale a României.

În după-amiaza zilei de 1 Decembrie, aproximativ 500 de persoane au întâmpinat Trenul Regal în Gara de Vest a Ploieştiului, cei prezenţi scandând ‘Regele Mihai’ şi ‘Monarhia salvează România!’.

Trenul regal a intrat în serviciul Casei Regale a României, în iunie 1928, în timpul primei domnii a regelui Mihai I (1927-1930, 1940-1947). A fost folosit atât de regii României Carol al II-lea (1930-1940) şi Mihai I, cât şi în perioada comunistă, când a avut statut de tren prezidenţial.

Dacă în ianuarie 1940, regele Mihai a călătorit în Basarabia cu acest tren, pentru a petrece Boboteaza, în 1955 a fost locul în care Gheorghe Gheorghiu – Dej a purtat negocieri despre statutul trupelor sovietice staţionate în România cu Nikita Hruşciov, liderul sovietic din epocă.

Trenul regal este compus din cinci vagoane de tip salon şi de dormit, finisate cu materiale deosebite – piele de Cordoba, furnir de nuc şi trandafir, sticlă de Murano şi cristal de Boemia.

Drumul simbolic pe care membri ai familiei regale îl vor face de la Sinaia la Bucureşti aminteşte de lungul turneu pe care regele Ferdinand (1914-1927) şi regina Maria l-au făcut în 1919-1920 pe teritoriul României pentru a se întâlni cu românii din provinciile Transilvania, Bucovina, Basarabia, care, prin voinţa locuitorilor lor, se uniseră cu ţara-mamă.