Tribunalul Bucureşti a suspendat deciziile Congresului Extraordinar al PNL în baza unei ‘aparenţe a dreptului’ în favoarea reclamanţilor (motivare)

Tribunalul Bucureşti a dat publicităţii luni motivarea deciziei luate de judecătoarea Mihaela Luciani pe data de 8 iulie, prin care a fost admisă o nouă acţiune introdusă de „puciştii” din PNL şi a dispus suspendarea hotărârilor luate de Congresul Extraordinar din 21 iunie, scrie Agerpres.

Concret, este vorba de hotărârile Congresului prin care Ilie Bolojan a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului; era reconfirmată poziţia PNL de a nu mai face coaliţie cu PSD; se stabilea excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susţine sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanţi din tabăra „puciştilor”, respectiv Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma şi Alina Gorghiu. Totodată, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, pentru a se introduce formula moţiunilor în privinţa candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Naţional ca principală structură internă de conducere a PNL şi pentru a se întări disciplina de partid.

Deciziile au fost contestate în instanţă de gruparea anti-Bolojan, din care fac parte, printre alţii, Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuţ Stroe, Adrian Veştea şi Hubert Thuma.

*** Tribunalul susţine că PNL trebuia să înregistreze noul Statut în registrul partidelor politice, înainte de a lua decizii la Congres.

În motivarea publicată de tribunal se arată că în acest caz se reţine incidenţa prevederilor art. 997 din Codul de procedură civilă, conform cărora instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.

Tribunalul subliniază că, pe calea ordonanţei preşedinţiale, nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond, ci este de ajuns „un examen sumar”, pentru a verifica de partea cui este „aparenţa dreptului”.

Judecătoarea Mihaela Luciani susţine că un prim aspect invocat de către reclamanţi („puciştii” din PNL, n.r.) în susţinerea aparenţei dreptului în favoarea lor este că întreaga procedură a Congresului, incluzând depunerea candidaturilor, alegerea organelor de conducere, aprobarea modificărilor statutare şi adoptarea măsurilor cu caracter sancţionator îndreptate împotriva reclamanţilor, s-a desfăşurat în temeiul unor dispoziţii cuprinse într-un proiect de modificare a Statutului care, la data adoptării acestor acte, nu intrase în vigoare şi, potrivit mecanismului statutar de adoptare, era lipsit de aptitudinea de a produce efecte juridice.

Magistratul consideră că „aparenţa de drept” este în favoarea reclamanţilor, având în vedere că întreaga procedură de convocare a Congresului, elementele de organizare şi procedura de depunere a candidaturilor, respectiv a moţiunilor în vederea alegerii organelor de conducere şi ratificarea modificărilor Statutului s-a realizat sub imperiul unui Statut modificat al partidului, neaprobat şi neînregistrat la Tribunalul Bucureşti.

Tribunalul reţine că aspectele organizatorice legate de convocarea şi desfăşurarea Congresului Extraordinar din 21 iunie, inclusiv posibilitatea depunerii de moţiuni şi, implicit, alegerea organelor de conducere, s-au realizat în conformitate cu noile modificări ale Statutului, „motiv pentru care apreciază că aparenţa de drept este în favoarea reclamanţilor, deoarece poziţia acestora în cadrul raportului juridic pe care se grefează ordonanţa preşedinţială, este preferabilă din punct de vedere legal, în condiţiile unei sumare caracterizări şi analize a situaţiei de fapt”.

În ceea ce priveşte actele subsecvente adoptate în urma desfăşurării Congresului din data de 21 iunie, Tribunalul constată că cele 13 Decizii ale Biroului Permanent Naţional din 21 iunie şi 23 iunie au fost adoptate în baza noului Statut al partidului, fiind semnate de preşedintele PNL, Ilie Bolojan, şi de către Secretarul General al PNL, care fac parte din noua structură de conducere a partidului PNL, astfel cum a fost desemnată în urma Congresului Extraordinar din data de 21.06.2026.

În legătură cu urgenţa suspendării deciziilor de la Congres, tribunalul are în vedere că reclamanţii au invocat vătămarea actuală şi concretă a drepturilor acestora, prin existenţa unor consecinţe juridice directe şi iminente, în urma punerii în executare a actelor contestate, într-o succesiune determinată chiar de Hotărârea nr. 1/ 19.06.2026, despre care s-a concluzionat că a fost emisă, cel puţin în aparenţă, în condiţii de neîndeplinire a condiţiilor statutare.

„Astfel, în speţă, tribunalul reţine că urgenţa derivă din împrejurarea că reclamanţii şi-au probat susţinerile în sensul demarării împotriva acestora a unor consecinţe juridice directe şi iminente, ca urmare a punerii în executare a actelor contestate, solicitarea de demisie, mandatul de excludere şi înlăturarea din funcţiile de conducere pe care le deţineau la nivelul structurilor teritoriale ale partidului, în urma adoptării Deciziilor BPN din 23.06.2026. Tribunalul consideră că finalizarea procedurii de excludere a reclamanţilor, aflată în curs, ar produce un efect ireversibil în plan faptic având în vedere că pierderea calităţii de membru al partidului şi, odată cu ea, a funcţiilor de conducere şi a apartenenţei la grupurile parlamentare ar afecta însuşi statutul juridic, politic şi moral al reclamanţilor prin pierderea exerciţiului drepturilor statutare şi posibilitatea de a participa la viaţa internă a partidului”, se mai arată în motivare.

Totodată, tribunalul constată că, prin Deciziile Biroului Permanent Naţional din data de 21.06.2026, respectiv 23.06.2026, noua conducere aleasă în urma Congresului din 21 iunie a emis mai multe decizii, prin care o parte din reclamanţi au fost înlăturaţi din funcţiile de conducere pe care le deţineau în fruntea unor filiale teritoriale ale partidului.

„Aşadar, având în vedere că reclamanţii urmăresc împiedicarea consolidării unor efecte produse aparent cu încălcarea Statutului, pentru împiedicarea unei pagube iminente şi greu de reparat, suspendarea provizorie a efectelor actelor contestate şi ale actelor subsecvente este măsura adecvată pentru evitarea producerii unei vătămări până la dezlegarea pe fond a legalităţii actelor care i-au dat naştere. De asemenea, având în vedere că sub imperiul noului Statut al partidului au fost alese organele de conducere ale PNL care îşi exercită, în prezent, atribuţiile în baza unui Statut modificat, nesupus încă înregistrării la instanţă, măsura suspendării provizorii se impune a fi dispusă cu celeritate”, este concluzia instanţei.

*** Tribunalul spune că nu a judecat fondul litigiului, iar PNL poate funcţiona pe vechiul Statut.

Judecătoarea subliniază că, prin această decizie de suspendare, nu a judecat fondul litigiului dintre părţi.

„Mai mult, nu se poate reţine nici măcar că îl anticipează din moment ce în această procedură doar se stabileşte aparenţa de drept, ceea ce înseamnă că în procesul de fond, în temeiul unui probatoriu mult mai complex şi a unor dezbateri ample, se poate ajunge la o soluţie diferită de cea pronunţată în ordonanţa preşedinţială. În speţă, Tribunalul constată îndeplinită condiţia neprejudecării fondului, întrucât în prezenta procedură nu se statuează în concret asupra criticilor de nelegalitate şi netemeinicie ale deciziilor conteste invocate de reclamanţi, ci instanţa a realizat doar o analiză sumară, prin raportare la înscrisurile depuse ca probe, pentru a fundamenta soluţia pronunţată în cauză din perspectiva verificării aparenţei dreptului reclamantului, instanţa învestită cu soluţionarea ordonanţei preşedinţiale nefiind chemată să stabilească validitatea hotărârilor, ci doar să aprecieze asupra aparenţei dreptului şi asupra necesităţii conservării situaţiei până la judecata pe fond, pe baza unei analize sumare, fără cercetarea aprofundată a raportului juridic litigios, care rămâne de competenţa exclusivă a instanţei de fond învestite cu acţiunea în anulare”, explică instanţa.

De asemenea, pe calea ordonanţei preşedinţiale instanţa nu desfiinţează hotărârile contestate şi nici actele subsecvente adoptate în executarea acestora, ci doar le suspendă temporar efectele, menţinând, până la soluţionarea fondului, cadrul statutar anterior Congresului Extraordinar din 21 iunie, în baza Statutului în forma în vigoare anterioară adoptată şi înregistrat la Tribunalul Bucureşti.

„Contrar susţinerilor pârâtului, măsura suspendării executării şi a efectelor actelor contestate nu împiedică partidul să îşi exercite atribuţiile prin organele competente şi cu respectarea procedurilor statutare, ci înlătură temporar producerea efectelor a unor acte a căror legalitate este contestată”, este o altă susţinere a instanţei.