Tribunalul Prahova a constatat neregularităţi şi interceptări nelegale în rechizitoriul dosarului Romprest

Potrivit portalului instanţelor de judecată, magistraţii au admis în parte excepţiile invocate de unii inculpaţi şi de compania Romprest Service SA, care figurează ca parte responsabilă civilmente, şi au constatat ‘neregularitatea actului de sesizare, respectiv a rechizitoriului nr.384/D/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Ploieşti’ privindu-i pe cei 18 inculpaţi din dosar.

Conform sursei citate, neregularitatea constă în ‘neindicarea în cuprinsul acestuia (a rechizitoriului- n.r.) a modalităţii normative de comitere a infracţiunii prev. şi ped. de art. 367 Cod penal, descrierea în detaliu pentru fiecare inculpat a contribuţiei la comiterea faptelor, neindicarea actelor materiale ce intră în conţinutul infracţiunilor continuate de evaziune fiscală şi spălare a banilor, a numărului acestor acte materiale, data săvârşirii acestora, precizării prejudiciului defalcat pe fiecare inculpat, motivarea dispoziţiei de introducere în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente a companiei Romprest Service SA şi a dispoziţiilor legale incidente în cauză’.

Astfel, Tribunalul Prahova a dispus comunicarea către DIICOT Ploieşti a încheierii de şedinţă, în vederea remedierii neregularităţilor constatate în actul de sesizare, procurorul urmând să comunice judecătorului dacă menţine dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei.

De asemenea, instanţa cere procurorilor DIICOT Ploieşti ca, în termen de cinci zile de la comunicare să remedieze neregularităţile privind traducerea convorbirilor telefonice interceptate şi purtate în limba maghiară, prin intermediul unui interpret, şi să certifice unele procese verbale.

Totodată, magistraţii au exclus ca nelegale unele convorbiri telefonice pentru că procesele verbale cuprinse în rechizitoriu redau convorbiri purtate de doi inculpaţi de pe alte numere de telefon decât cele la care se referă mandatele emise de Tribunalul Cluj, instanţa dispunând şi excluderea ca probe a tuturor convorbirilor telefonice purtate de inculpaţii din cauză cu apărătorii lor aleşi.

Decizia Tribunalului Prahova poate fi contestată de inculpaţi şi procuror doar în privinţa soluţionării cererilor şi excepţiilor ‘altele decât neregularitatea actului de sesizare’, se precizează în încheierea de şedinţă publicată pe portalul instanţelor de judecată.

Un număr de 18 persoane au fost trimise în judecată de procurorii DIICOT Ploieşti, la începutul lunii iunie, în dosarul Romprest, care vizează fapte de evaziune fiscală, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat, printre acestea aflându-se şi unul dintre finanţatorii FC Petrolul Ploieşti, Nicolae Capră.

Anchetatorii au dispus disjungerea cercetărilor faţă de omul de afaceri Florian Walter, patronul firmei Romprest, care este dat în urmărire, pe numele său fiind emis mandat de arestare în lipsă.

Walter a fost dat în consemn la frontieră în data de 6 mai, iar IGPR a anunţat că el a fost localizat în Emiratele Arabe Unite şi că autorităţile au demarat procedurile în vederea extrădării sale în România.

Omul de afaceri Florian Walter este acuzat că a pus bazele unui grup infracţional organizat, format din 23 de persoane, care a desfăşurat, în perioada 2012 – 2014, operaţiuni financiare din sfera evaziunii fiscale şi a spălării banilor, utilizând ca mod de operare reducerea artificială a profitului impozabil şi TVA de plată, efectuarea unor decontări fictive de la diferite societăţi şi utilizarea de societăţi comerciale tip fantomă, pentru realizarea operaţiunilor ilicite.

Potrivit DIICOT, Walter a iniţiat şi a coordonat aceste circuite financiare pe mai multe paliere, ce au avut drept scop înregistrarea în contabilitatea societăţii Compania Romprest Service SA Bucureşti a achiziţiilor, de la diverse societăţi comerciale, utilizate exclusiv pentru emiterea de facturi.

După înregistrarea în contabilitatea societăţii a facturilor aferente achiziţiilor fictive, sumele consemnate în documentele respective erau virate, iniţial în conturile societăţilor fantomă emitente, ulterior fiind transferate în conturile altor societăţi comerciale de tip fantomă, fiind retrase în numerar şi preluate de Florian Walter, în vederea utilizării în scopuri proprii.

Prejudiciul produs bugetului consolidat al statului prin activitatea infracţională a grupului coordonat de Florian Walter este de 4.500.000 euro, reprezentând impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată, la care se adaugă 60.494.600 lei (echivalentul a 14.000.000 de euro), supusă procesului de reciclare.

În cauză au fost instituite măsuri asigurătorii până la concurenţa sumei de 18 milioane de euro reprezentând contravaloarea prejudiciului produs prin săvârşirea infracţiunilor.