Troica se întoarce în Grecia. Ieşirea din zona euro, din nou în actualitate

Autorităţile de la Atena trebuie să răscumpere pe 20 august obligaţiuni de 3,2 miliarde de euro de la BCE şi nu este clar de unde vor lua banii, având în vedere că nu vor primi o nouă tranşă de împrumut înainte ca liderii zonei euro să analizeze raportul troicii, în septembrie.

Ministrul de Finanţe, Iannis Stournaras, liberal democrat de orientare pro-europeană, se va întâlni joi cu reprezentanţii troicii, având o dublă misiune, una de a-i convinge de buna-credinţă a ţării de a realiza reformele bugetare impuse de creditorii internaţionali, iar cea de a doua de a crea premizele pentru renegocierea pactului de austeritate care menţine ţara în recesiune.

Discuţiile se vor referi la aplicarea unor măsuri aprobate dar care nu au fost aplicate, pentru economisirea a 3 miliarde de euro din bugetul pe 2012, în speranţa reducerii deficitului fiscal din acest an la 5,4% din PIB. Un alt obiectiv este stabilirea măsurilor de economisire a 11,5 miliarde de euro în 2013 şi 2014, în vederea respectării acordului cu creditorii.

În afara măsurilor bugetare, care includ şi majorări de impozite, reprezentanţii troicii vor analiza şi progresele reformelor structurale solicitate de doi ani dar nepuse în practică, respectiv reforma statului şi a justiţiei, liberalizarea unor sectoare protejate şi a pieţei muncii.

Raportul troicii va servi ca bază de discuţii la nivelul UE, BCE şi FMI pentru a decide deblocarea sau nu a unei tranşe de 31,5 miliarde de euro din împrumutul de 130 de miliarde de euro convenit în februarie.

Posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro revine în atenţie, la începutul misiunii FMI/UE

Posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro revine în actualitate la începutul misiunii FMI, CE şi BCE, dacă ratarea ţintelor fiscale asumate de statul elen va conduce la blocarea finanţării externe şi la faliment.

„Dacă Grecia nu va îndeplini acele condiţii, nu se mai pot face plăţi”, a declarat duminică, pentru postul de radio ARD, vicecancelarul german Philipp Roesler, totodată ministru al Economiei, arătându-se „foarte sceptic” că Grecia ar mai putea evita falimentul.

Oficialul german a adăugat că plecarea statului elen din uniunea monetară „a încetat demult să înspăimânte”.

Potrivit ediţiei de luni a Der Spiegel, FMI ar putea opri finanţarea către Grecia dacă se va dovedi că statul nu îşi respectă angajamentele din acord, situaţie în care guvernul de la Atena ar intra în faliment în septembrie.

Grecia cere suplimentarea împrumuturilor şi amânarea ţintelor fiscale din acord, pentru a putea atinge obiectivul pe termen lung convenit cu creditorii externi, de a reduce datoria de stat la sub 120% din PIB până în 2020.

FMI a sugerat în luna martie că nu va aloca noi fonduri Greciei. Două surse oficiale din cadrul FMI au declarat recent că Board-ul instituţiei va decide în august dacă deblochează sau nu o nouă tranşă către Atena.

O sursă oficială UE a declarat pentru Der Spiegel că „este deja clar” că Grecia nu va putea atinge ţinta pe termen lung privind datoria de stat.

Ratarea acestui obiectiv ar impune suplimentarea finanţării către statul elen cu până la 50 miliarde euro, situaţie inacceptabilă pentru FMI şi pentru unele state din zona euro, potrivit publicaţiei germane.

Ministrul elen al Finanţelor, Yannis Sournaras, a stabilit măsuri de reducere a cheltuielilor publice cu încă 8 miliarde euro, dincolo de „tăierile” implementate în ultimii trei ani, însă creditorii internaţionali cer scăderea costurilor cu 11,5 miliarde euro. Guvernul elen vrea să evite măsuri de austeritate care ar creşte presiunile economice în cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune.

Grecia este „în urmă” şi în privinţa ţintelor privind privatizările: statul a obţinut până în prezent numai 1,8 miliarde euro din cele 50 miliarde euro pe care s-a angajat să le atragă până în 2020, jumătate din vânzarea participaţiilor statului la diverse companii, restul din înstrăinarea de proprietăţi imobiliare.

Guvernul va genera în acest an aproximativ 300 milioane euro din privatizări, cu mult sub ţinta de 3 miliarde euro asumată faţă de creditorii internaţionali, potrivit fondului de administrare a activelor statului.

Grecia trebuie să plătească în august 3,1 miliarde euro către Banca Cetnrală Europeană (BCE) în contul unor obligaţiuni care vor ajunge la scadenţă. Oficialii din zona euro au afirmat că scadenţa nu va ridica noi probleme, fără a preciza însă cum se vor asigura că datoria va fi achitată la timp.

Între timp, politicieni germani de rang înalt au declarat că Berlinul nu va susţine sub nicio formă posibilitatea renegocierii condiţiilor din acordul cu Grecia.