Scrisorile, postate individual pe platforma Truth Social, au fost trimise companiilor AbbVie, Amgen, AstraZeneca, Boehringer Ingelheim, Bristol Myers Squibb, Eli Lilly, EMD Serono, Genentech, Gilead, GSK, Johnson & Johnson, Merck, Novartis, Novo Nordisk, Pfizer, Regeneron şi Sanofi.
Trump a avertizat că, în cazul în care firmele nu cooperează, „va folosi toate instrumentele disponibile pentru a proteja familiile americane de practicile abuzive de stabilire a preţurilor la medicamente”. El a cerut companiilor să-şi asume în scris mai multe angajamente până cel târziu pe 29 septembrie.
Scrisorile vin după ce Trump a semnat în mai un ordin executiv care reintroduce controversata politică „a naţiunii celei mai favorizate” (”most-favored-nation”), ce leagă preţurile medicamentelor din SUA de cele semnificativ mai mici practicate în alte ţări dezvoltate. Potrivit RAND Corporation, americanii plătesc, în medie, de două până la trei ori mai mult pentru medicamente decât în alte state dezvoltate – iar în unele cazuri, de până la zece ori mai mult.
În scrisori, Trump a acuzat companiile că oferă soluţii care nu fac decât să transfere vina şi să ceară politici publice care ar aduce miliarde de dolari în sprijinul industriei, fără beneficii reale pentru pacienţi. El a subliniat că nu va mai accepta decât angajamente care oferă ”relief imediat” americanilor şi care pun capăt ”călătoriei gratuite” de care beneficiază alte naţiuni pe seama inovaţiei americane.
Printre măsurile cerute de Trump se numără:
Anunţul vine la doar câteva zile după ce AstraZeneca a confirmat că a propus reduceri de preţuri pentru unele medicamente în SUA şi că administraţia Trump analizează aceste propuneri. Mai multe companii, inclusiv Eli Lilly, Pfizer şi Bristol Myers Squibb, iau în calcul sau au implementat deja modele de vânzare directă către pacienţi.
Între timp, industria farmaceutică se pregăteşte şi pentru posibilitatea unor tarife vamale impuse de Trump asupra medicamentelor importate în SUA.