Vorbind duminică la bordul aeronavei Air Force One, Trump le-a spus reporterilor că liderii iranieni au cerut negocieri cu o zi înainte. El a adăugat că ar putea fi aranjată o întâlnire cu reprezentanţii iranieni, dar a spus că SUA ar putea fi nevoite să acţioneze în prealabil, având în vedere protestele în desfăşurare din ţară, scrie Agerpres.
„Cred că s-au săturat să fie bătuţi de Statele Unite”, a adăugat el, referindu-se aparent la atacurile israeliene asupra programului nuclear al Iranului de anul trecut, care au implicat sprijin militar american.
Potrivit preşedintelui american, Teheranul începe să treacă peste linia roşie pe care a stabilit-o în ceea ce priveşte moartea protestatarilor în timpul acestei mişcări de o amploare fără precedent în ultimii trei ani, menţionând că armata analizează „opţiuni foarte puternice”.
Trump nu a precizat ce subiecte vor acoperi discuţiile cu Iranul. Anul trecut, Teheranul a purtat discuţii indirecte cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff, pe tema programului său nuclear controversat.
În contextul unei blocade aproape totale a internetului de către guvernul din Iran, Trump a sugerat, de asemenea, că SUA ar putea ajuta protestatarii să acceseze internetul prin satelit, scrie Agerpres.
Întrebat dacă va face disponibil în Iran Starlink, serviciul de internet prin satelit operat de SpaceX, compania miliardarului tech Elon Musk, Trump a spus că problema este în curs de analiză şi că SUA vor încerca să restabilească accesul la internet, dacă este posibil.
Trump a avertizat în repetate rânduri Teheranul cu privire la represiunea împotriva protestatarilor, spunând într-un podcast recent că îi vom „lovi foarte tare” dacă „încep să ucidă oameni aşa cum au făcut-o în trecut”.
Conform Human Rights Activists News Agency (HRANA), asociaţie de presă a unor activişti iranieni pentru drepturile omului, cu sediul în SUA, cel puţin 544 de persoane au fost ucise în timpul protestelor în masă din Iran din ultimele 15 zile.
În acelaşi timp, ONG-ul Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, a transmis că a confirmat moartea a cel puţin 192 de protestatari, dar a avertizat că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare, denunţând un „masacru” şi o „crimă majoră împotriva poporului iranian”. IHR a estimat, de asemenea, că peste 2.600 de protestatari au fost arestaţi.
Declanşate la Teheran pe 28 decembrie de către comercianţi supăraţi de costul ridicat al vieţii, protestele s-au răspândit pe scară largă şi reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Republica Islamică de la proclamarea sa în 1979.
Autorităţile au impus o blocare a internetului, în vigoare de peste 72 de ore, conform ONG-ului de monitorizare a securităţii cibernetice Netblocks.
Fiul fostului şah şi figură importantă a opoziţiei iraniene aflată în exil în Statele Unite, Reza Pahlavi, a îndemnat forţele armate şi de securitate pe reţelele de socializare să „fie alături de popor”.
Duminică seară, guvernul a decretat trei zile de doliu naţional pentru „martirii rezistenţei”, referindu-se în special la membrii forţelor de securitate ucişi. Deşi autorităţile spun că înţeleg cerinţele economice ale protestatarilor, acestea denunţă din ce în ce mai mult „insurgenţii” care, potrivit lor, sunt manipulaţi de puteri străine, în principal Statele Unite şi Israel.
Preşedintele Massoud Pezeshkian a îndemnat populaţia să participe luni la un „marş al rezistenţei” în toată ţara pentru a denunţa violenţa pe care o atribuie „criminalilor terorişti urbani”.
Şefa diplomaţiei Uniunii Europene, Kaja Kallas, s-a declarat pregătită să propună noi sancţiuni împotriva Iranului ca răspuns la ceea ce ea a descris ca fiind reprimarea brutală a protestatarilor, transmite luni DPA.
”Uniunea Europeană are în vigoare sancţiuni ample privind Iranul – asupra celor vinovaţi pentru abuzuri la adresa drepturilor omului, pentru activităţi de proliferare nucleară şi pentru sprijinul Teheranului pentru războiul Rusiei în Ucraina”, a declarat duminică Kallas pentru publicaţia germană Die Welt.
”Sunt gata să propun sancţiuni suplimentare ca răspuns la reprimarea brutală a protestatarilor de către regim”, a adăugat ea, scrie Agerpres.
Potrivit informaţiilor DPA, măsurile iniţiale ar urma să vizeze măsuri punitive faţă de cei responsabili pentru violenţele contra manifestanţilor, care îi pot viza pe miniştrii din guvernul iranian şi pot include interdicţii de călătorie în UE şi îngheţarea activelor din Uniunea Europeană.
Kaja Kallas a spus că iranienii riscă totul pentru a-şi face vocile auzite şi că regimul are o lungă istorie de înăbuşire a protestelor, adăugând că încă o dată forţele de securitate iraniene răspund cu brutalitate.
În Iran au loc manifestaţii de amploare, izbucnite iniţial din cauza situaţiei economice precare a ţării şi transformate în nemulţumiri împotriva guvernului Republicii Islamice şi ghidului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei.
Revoltele au început la Teheran pe 28 decembrie, când comercianţii au ieşit în stradă din cauza creşterii preţurilor şi a deprecierii monedei naţionale, şi s-a extins rapid în numeroase oraşe din ţară în ultimele zile.