Trupele spaniole desfășurate pe flancul estic al NATO vor rămâne acolo atâta timp cât este nevoie, a dat asigurări ministrul Apărării Margarita Robles

Potrivit ministerului său, Margarita Robles a reafirmat necesitatea unei prezenţe de descurajare în această zonă, vorbind la o teleconferinţă cu comandanţii contingentelor desfăşurate în misiunea de Poliţie Aeriană Baltică (DAT Vilkas) din Lituania şi la baza terestră de la Cincu, în România.

Comandantul Detaşamentului Tactic Aerian Vilkas (DAT), locotenent-colonelul Fernando Garcia Allen, a transmis din Lituania îngrijorarea enormă din această ţară în urma incursiunilor frecvente ale dronelor şi ale baloanelor folosite de contrabandişti, situaţie care a condus inclusiv la declararea stării de urgenţă.

Referindu-se la această chestiune, titulara Ministerului spaniol al Apărării a subliniat angajamentul Spaniei faţă de statele baltice foste republici sovietice, angajament care va fi consolidat prin desfăşurarea anunţată recent a unui sistem antidronă Crow, care va detecta şi identifica dronele ce pătrund neautorizat în spaţiul aerian al acestor ţări.

„Efectul de descurajare şi prezenţa sunt foarte importante, iar noi suntem aici pentru a ajuta”, a argumentat responsabila spaniolă, adăugând că prezenţa trupelor ţării sale în Lituania şi pe flancul estic al NATO va continua „atât timp cât va fi nevoie”, în contextul războiului din Ucraina.

Dat fiind momentul geopolitic actual, deopotrivă special şi complicat, „forţele armate spaniole au un leadership şi un rol relevant în interiorul NATO”, a susţinut ea.

De la baza aeriană Siauliai (Lituania), detaşamentul forţelor aeriene spaniole dislocat acolo contribuie la misiunea de poliţie aeriană a NATO, care constă în furnizarea unui serviciu de apărare aeriană 24 de ore din 24 în spaţiul aerian naţional al celor trei state baltice (Lituania, Letonia şi Estonia), ţări care nu dispun de forţe aeriene proprii.

Începând cu 1 decembrie, acest detaşament spaniol din Lituania dispune de 10 avioane de vânătoare F-18 operaţionale, plus încă unul aflat la lucrări de mentenanţă, şi de un avion-cisternă Airbus A400M pentru realimentarea în zbor, detaşament format din 200 de militari.

La rândul său, comandantul detaşamentului terestru spaniol din România, Manuel de Castro, a menţionat în discuţia cu Margarita Robles integrarea celor 202 puşcaşi marini în grupul de luptă condus de Franţa.

În România, situaţia militară este orientată către consolidarea rolului NATO, în special în cadrul apărării flancului sud-estic al Alianţei.

„Este îmbucurător că rolul personalului militar spaniol este întotdeauna pus în valoare, datorită pregătirii, calificării şi disponibilităţii sale în toate situaţiile”, a mai spus titulara Ministerului spaniol al Apărării.

Spania a refuzat la summitul NATO din luna iunie să aloce apărării procentul de 5% din PIB cerut de preşedintele american Donald Trump. Această ţară s-a angajat să îndeplinească noile ţinte privind capabilităţile militare convenite la acel summit de statele NATO, dar a estimat că obiectivul asumat anterior de alocare a 2% din PIB pentru cheltuielile militare este „suficient, realist şi compatibil cu statul social”, promiţând doar să crească uşor acest procent, până la 2,1% din PIB.