Tsunami în taxarea muncii: Veştea vrea să scoată la lumină pe cei care fentează taxele prin PFA, drepturi de autor, microîntreprinderi

Măsura e prezentată eliptic în programul de guvernare al lui Veştea, fără să fie detaliat modul concret prin care va fi pusă în practică.

Spre exemplu, practica remuneraţiei pe venituri din drepturi de autor (drepturi de proprietate intelectuală) e larg răspândită în două domenii: jurnalism şi videochat.

Fiecare dintre cele mai mari şase venituri nete din drepturi de proprietate intelectuală (DDA), obţinute de persoane fizice în 2023, depăşeşte 4 milioane de lei pe an, conform datelor obţinute de Economica.net de la ANAF.

Pentru niciunul dintre cele mai mari şase venituri nete din drepturi de proprietate intelectuală în 2023 nu s-au datorat şi plătit contribuţii sociale (CAS şi CASS), arată analiza exclusivă realizată şi publicată de Economica.net.
Cel mai probabil, judecând după cum e construit Codul fiscal, nu s-au datorat contribuţii sociale pentru cele mai mari venituri din drepturi de autor în 2023 pentru că persoanele care au încasat aceste venituri anuale nete de peste 4 milioane de lei din DDA au avut şi contract de muncă.

Codul fiscal – un izvor de privilegii pentru cei cu venituri mari din drepturi de proprietate intelectuală şi pentru plătitorii de venituri ai acestora.

Pe de o parte, Codul fiscal prevede că persoanele fizice care au contract de muncă sunt scutite de la plata contribuţiilor sociale (CAS şi CASS) pentru veniturile din drepturi de proprietate intelectuală obţinute, indiferent de valoarea veniturilor din drepturi de autor încasate.

Codul fiscal permite încă din 2018 şi veghează la o practică legală, dar discutabil corectă: persoane fizice plătite cu salariul minim pe contract individual de muncă (CIM), pentru care angajatorul plăteşte toate taxele prevăzute de legislaţia fiscală şi cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală pentru care nici plătitorul de venit, nici beneficiarul venitului nu datorează CAS şi CASS. Această situaţia conduce la o practică pe care statul o cunoaşte şi asupra căreia veghează impasibil: venitul mic pentru care există obligaţia plăţii taxelor e trecut pe CIM, venitul mare e plătit pe DDA, unde nu există obligaţia plăţii contribuţiilor sociale.

• Regula a fost instituită în OUG 18 din 2018 care a introdus declaraţia unică.
• La 23 martie 2018 a intrat în vigoare OUG 18/2018 prin care guvernul anunţa o „revoluţie fiscală” din care contribuabilii ar avea doar de câştigat. Guvernul a introdus prin OUG 18/2018 declaraţia unică privind veniturile estimate pe anul 2018 ale persoanelor fizice, un formular fiscal care, spunea guvernul:
  • va elimina dificultăţile apărute în procesul de gestionare a deciziilor de impunere emise pentru persoanele fizice;
  • va simplifica birocraţia prin reducerea numărului de declarații depuse de persoanele fizice, prin comasarea unor formulare fiscale;
  • va simplifica modul de stabilire a impozitului pe venit pentru contribuabil.

Pentru limpiditate, exemplificăm: o persoană fizică are contract de muncă prin care e plătită cu salariul minim pe economie pentru care datorează şi i se reţin contribuţii sociale. Persoana din exemplu e plătită şi printr-un contract de cesiune de drepturi de autor, în baza căruia încasează venituri din drepturi de proprietate intelectuală. Indiferent de valoarea totală a veniturilor din proprietate intelectuală încasate pe an, persoana fizică şi plătitorul de venit sunt scutiţi de la plata CAS şi CASS pentru aceste venituri, considerate venituri extrasalariale, conform Codului fiscal.

Un privilegiu fiscal speculat de plătitorii de venituri, dar dezaprobat de mulţi dintre beneficiarii drepturilor de autor care totuşi acceptă acest compromis ca să îşi poată practica meseria.

Plata persoanelor fizice pe salariul minim sau în jurul salariului minim şi majoritar cu venituri din drepturi de proprietate intelectuală (drepturi de autor) e o practică cunoscută şi larg răspândită în domeniile care se pretează la acest tip de remuneraţie, inclusiv în jurnalism şi în videochat, domenii fundamental diferite.

Practica e legală, iar marii câştigători ai legiferării ei sunt plătitorii de venituri şi nu oamenii care le încasează. Oamenii care le încasează sunt captivi de bunăvoie în cercul vicios al venitului mic pentru care li se plăteşte CAS, cel trecut pe CIM, şi ajung după o viaţă în care li s-a plătit CAS la aceste venituri aflate în proximitatea salariului minim să obţină o pensie foarte mică.
Economiile făcute de plătitorii de venituri care aderă la această practică sunt substanţiale şi întreţin spirala eludării legale a plăţii contribuţiilor sociale.

Repet pentru claritate că aceste practici sunt legale şi au fost reglementate astfel intenţionat în Codul fiscal, odată cu introducerea declaraţiei unice, în 2018. 

Viziunea guvernului asupra veniturilor extrasalariale precum cele din activităţi independente, din drepturi de autor, din dividende, din chirii, din alte surse – a fost schimbată radical în 2018, prin OUG 18 din 2018 care a introdus declaraţia unică.

Simplu spus, viziunea guvernului prin care doar contribuabilul persoană fizică e responsabil pentru declararea corectă şi plata dărilor la stat pentru veniturile sale extrasalariale prin declaraţia unică prevede introducerea unor plafoane de venituri, stabilite în funcţie de valoarea salariului minim, ajustate şi ele de-a lungul timpului, în funcţie de care stabiliţi CAS şi CASS datorate şi ele plafonat. Persoanele fizice cu venituri extrasalariale nu plătesc astfel CAS şi CASS pentru orice venit extrasalarial încasat, ci doar dacă depăşeşte anumite plafoane şi nu plătesc CAS şi CASS pentru tot venitul, ci plafonat.

Sintetizată şi actualizată la nivelul anului 2025, pentru care 25 mai 2026 a fost termenul-limită până la care aţi putut trimite la Fisc declaraţia unică pentru declararea veniturile extrasalariale realizate în 2025, pentru stabilirea, definitivarea impozitului anual pe venit şi pentru plata contribuţiilor sociale aferente acestora, fără penalităţi, reţinem că:

CAS plătită „din buzunar” de persoana fizică, în funcţie de plafonul în care se află venitul din activităţi independente şi drepturi de autor obţinute în 2025

Persoanele fizice care au încasat venituri din activităţi independente şi drepturi de autor, a căror valoare anuală totală (brută sau netă, după caz, din toate categoriile antemenţionate şi toate sursele) e cel puţin egală cu 48.600 de lei în anul 2025, datorează CAS în valoare de:

• cel puţin 12.150 de lei dacă veniturile extrasalariale (din categoriile sus-menţionate şi din toate sursele, brute sau nete, după caz) sunt cuprinse între 48.600 de lei inclusiv şi 97.200 de lei exclusiv,
• cel puţin 24.300 de lei dacă veniturile extrasalariale (din categoriile sus-menţionate şi din toate sursele, brute sau nete, după caz) sunt cel puţin egale cu 97.200 de lei.

Încadrarea în plafonul anual de cel puțin 12 salarii minime brute pe țară sau de cel puțin 24 de salarii minime brute pe țară, după caz, se efectuează prin cumularea veniturilor nete și/sau a normelor anuale de venit din activități independente determinate potrivit articolelor 68, 68^3 și 69 din Codul fiscal, a venitului brut realizat în baza contractelor de activitate sportive, potrivit articolului 68^1, precum și a veniturilor nete din drepturi de proprietate intelectuală determinate potrivit art. 72, 72^1 și 73, realizate în anul pentru care se datorează contribuția.

Excepţii

• Oamenii care au contract de muncă şi venituri din drepturi de autor sunt scutiţi de la plata contribuţiilor sociale pentru veniturile din drepturi de autor realizate. Persoanele fizice asigurate în sisteme proprii de asigurări sociale, care nu au obligația asigurării în sistemul public de pensii, precum şi oamenii care au calitatea de pensionari nu datorează CAS pentru veniturile din activităţi independente şi din drepturi de autor realizate, potrivit Codului fiscal citit de Economica.net.

CASS datorată pentru veniturile extrasalariale obţinute în 2025 altele decât cele din activităţi independente

• Încadrarea ca plătitor de CASS se face prin cumularea veniturile extrasalariale din categoriile următoare: venituri nete din drepturi de proprietate intelectuală, venituri nete din asociere cu o persoană juridică, venituri nete din cedarea folosinţei bunurilor, venituri nete din investiţii, din activităţi agricole, silvicultură, piscicultură, venituri brute din alte surse.

Datoraţi CASS în valoare de 2.430 de lei pentru tot anul 2025 dacă veniturile extrasalariale totale din 2025 (din categoriile, din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente) sunt cuprinse între 24.300 de lei inclusiv şi 48.600 de lei exclusiv, arată analiza Economica.net.

Datoraţi CASS în valoare de 4.860 de lei pentru tot anul 2025 dacă veniturile extrasalariale totale din 2025 (din categoriile, din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente) sunt cuprinse între 48.600 de lei inclusiv şi 97.200 de lei exclusiv.

Datoraţi CASS în valoare de 9.720 de lei pentru tot anul 2025 dacă veniturile extrasalariale totale din 2025 (din categoriile, din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente) sunt cel puţin egale cu 97.200 de lei, arată analiza Economica.net pe baza Codului fiscal a şi Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2736/2025.

Primul plafon: venituri extrasalariale totale (din toate categoriile enumerate mai sus şi din toate sursele), obţinute în anul 2025, cuprinse între 24.300 de lei inclusiv (echivalentul a şase salarii minime brute) şi 48.600 de lei (echivalentul a 12 salarii minime brute) exclusiv,

Al doilea plafon: venituri extrasalariale totale (din toate categoriile enumerate mai sus şi din toate sursele), obţinute în anul 2025, cuprinse între 48.600 de lei inclusiv (echivalentul a 12 salarii minime brute) şi 97.200 de lei exclusiv (echivalentul a 24 de salarii minime brute),

Al treilea plafon: venituri extrasalariale totale (din toate categoriile enumerate mai sus şi din toate sursele), obţinute în anul 2025, cel puţin egale cu 97.200 de lei, echivalentul a 24 de salarii minime brute.

Baza de calcul pentru CASS aferentă veniturilor extrasalariale anuale din I plafon (din categoriile din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente) cuprinse între 24.300 de lei inclusiv şi 48.600 de lei exclusiv e 24.300 de lei,

Baza de calcul pentru CASS aferentă veniturilor extrasalariale anuale din al II-lea plafon (din categoriile din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente), cuprinse între 48.600 de lei inclusiv şi 97.200 de lei exclusiv e 48.600 de lei,

Baza de calcul pentru CASS aferentă veniturilor extrasalariale anuale din al III-lea plafon (din categoriile din sursele menţionate mai sus, fără cele din activităţi independente), cel puţin egale cu 97.200 de lei e 97.200 de lei, arată analiza Economica.net pe baza Codului fiscal a şi Ordinului preşedintelui ANAF nr. 2736/2025.

CASS datorată se obţine prin aplicarea cotei CASS de 10% asupra bazei de calcul aferente plafonului în care se încadrează venitul dumneavoastră extrasalarial anual (obţinut prin însumarea veniturilor nete sau brute din categoriile enumerate la încadrarea de plătitor de CASS) din categoriile şi sursele antemenţionate.

CASS pentru venituri din activităţi independente obţinute în anul 2025

Începând cu veniturile din 2024, la stabilirea bazelor de calcul pentru CASS aferente plafoanelor în care se încadrează veniturile extrasalariale nu se mai cumulează veniturile din activităţi independente cu alte categorii de venituri extrasalariale, cum ar fi cele din drepturi de autor, din chirii, din investiţii, din alte surse. Drept care, începând cu veniturile obţinute în 2024, la determinarea bazei de calcul pentru CASS persoanele fizice care obţin venituri din activităţi independente vor lua în considerare doar veniturile din activităţi independente obţinute pe parcursului anului, conform analizei Economica.net pe baza Codului fiscal.

Persoanele cu venituri din activităţi independente din una sau mai multe surse, obţinute în anul 2025, datorează CASS la o bază de calcul egală cu venitul anual efectiv realizat sau norma anuală de venit, respectiv norma ajustată de venit din activităţi independente, după caz, cuprinsă între 24.300 de lei, echivalentul a şase salarii minime brute, şi cel mult 243.000 de lei, echivalentul a 60 de salarii minime brute pe economie, luând ca referinţă valoarea salariului minim brut de 4.050 lei în 2025.