Turiştii lasă milioane de euro în minele de sare din România. TOP venituri şi galerie foto

Profiturile brute ale celor şase mine de sare deschise turiştilor în România se apropie de şase milioane de lei, sau de pragul de 20% din veniturile de peste 30 de milioane de lei, potrivit datelor pe 2014 culese de ECONOMICA.NET.

Peste 1,2 milioane de vizitatori au intrat anul trecut în cele cinci saline turistice care aparţin Societăţii Naţionale a Sării, SALROM S.A., la care guvernul este acţionar majoritar.

Veniturile Salrom provenite din serviciile turistice s-au ridicat la peste 21 de milioane de lei şi vor rămâne la acelaşi nivel şi în 2015, a spus directorul general Alexandru Duca pentru ECONOMICA.NET.

Profitul brut din turism al Salrom s-a ridicat la aproape 5,1 milioane de lei în 2014, ceea ce înseamnă că, pe această linie de afaceri, compania a reuşit o rată a profitului brut de aproape 24%, una dintre cele mai mari din economie. Salinele şi servicile turistice aduc circa 20% din profitul total al companiei.

Salrom are un concurent redutabil în Salina Turda, în care au intrat anul trecut jumătate de milion de vizitatori şi care a avut venituri de peste 8,5 milioane de lei.

Salina Turda este administrată de SC Turda Salina Durgău SA, controlată de Consiliul local al municipiului Turda. Firma se laudă cu un profit brut de aproape 740.000 de lei în 2014.

Dintre salinele aparţinând Salrom S.A., doar cea de la Praid (Harghita) întrece din punct de vedere financiar pe salina Turda. Veniturile salinei Praid s-au ridicat la circa 12 milioane de lei, adică mai mult de jumătate decât au câştigat împreună toate celelalte saline ale Salrom: Tg. Ocna (judeţul Neamţ, 3 mil. lei), Ocnele Mari (Vâlcea, 2,7), Slănic Prahova (2,6), Cacica (Suceava, 0,7).

Majoritatea covârşitoare a profiturilor turistice ale Salrom vin tot de la Praid.

Salinele sunt atractive nu numai pentru beneficiile terapeutice şi balneare, dar şi pentru atracţiile care aduc turişti de toate vârstele. La spectacolul natural de dimensiuni monumentale al sălilor de zeci de metri înălţime se adaugă spectacolul de lumini realizat de arhitecţi specializaţi în domeniu.

Astfel, Salina Turda a intrat în galeria celor mai atractive obiective turistice  subterane ale lumii  şi a atras atenţia pe toate suficient de mult încât Street View Google să ofere imaginile spectaculoase ale fostelor mine imperiale.

Sistemele de iluminat joacă un rol esenţial şi în atractivitatea salinelor, ca şi toate celelalte facilităţi de agrement şi de petrecere a timpului, specifice unei mini staţiuni balneare, subterane în cazul de faţă.

Vizitatorii pot petrece o zi întreagă fără să se plictisească, la adâncimi de până la 240 de metri, fie că au venit din raţiuni medicale şi sunt asistaţi medical în spaţiile de tratament tipic balnear.

Au la dispoziţie terenuri de sport, de minigolf, de joacă pentru copii (inclusiv o „roată mare de 20 de metri înălţime, ca la Turda), restaurante (unde eventual se organizează degustări de vinuri ca la Praid), cafenele, spaţii de tenis de masa, bliliard, spaţii cu wireless şi televiziune, magazine, expoziţii de artă, săli de spectacol ad-hoc.

Atractivitatea este sporită la suprafaţă de ştranduri la Praid, Turda, Cacica, Şi Tg. Ocna. De asemenea, salinele sunt de situate în regiuni turistice pitoreşti. Salina Turda este în aria protejată de lege denumită „Natura 2000 Sărăturile Ocna Veche, municipiul Turda”.

Salina Praid este într-o depresiune montană, la cîţiva lkilometri de staţiunea Sovata. Staţiunea Slănic Prahova este la rândul său amplasată la poalele munţilor.

(sursa: http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?f=24&t=1551)

În spatele profitabilităţii salinelor naturale sunt investiţii de alte milioane de euro. Salina Turda a derulat un proiect Phare de 8,5 milioane de euro, din care fondurile europene au constituit 63%, iar restul a fost asigurat de Consiliul local Tursa şi de Consiliul Judeţean Cluj.

La rândul său, Salrom a investit numai anul trecut echivalentul a 1,5 milioane de euro la Praid şi peste 13 milioane de lei în toate salinele turistice între 2010 şi 2014. Anul acesta sunt bugetate investiţii de peste 600.000 de lei. Astfel că, numărul vizitatorilor a crescut cu 12% anul trecut, iar profitul brut din serviciile turistice a fost de 2,5 ori mai mare faţă de 2013 şi de aproape trei ori mai mare faţă de 2012.