Turoperatorii vor taxiuri monitorizate şi metrou până la Otopeni, pentru siguranţa turiştilor

„Problema taxiurilor din aeroport afectează, în primul rând, imaginea României. Este normal, dacă dai de un brunet burtos, nebărbierit, care miroase a transpiraţie, care te agresează şi îţi ia bagajul din mână, deşi tu nu vrei. Te urcă în cine ştie ce maşină, nu are tarif, iar când ajungi la destinaţie este în stare să-ţi pună cuţitul la gât dacă nu îi dai 50 sau 100 de euro”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Alin Burcea, proprietarul agenţiei de turism Paralela 45.

El crede că tarifele taxiurilor ar trebui să fie afişate vizibil în interiorul fieccări maşini.

„Trebuie ca şoferii de taxi din aeroport să fie bărbieriţi şi să aibă un anumit tip de uniformă, ca să poată fi recunoscuţi de turiştii străini. Toţi trebuie să fie înregistraţi de poliţie, cu amprente, telefon, adresa. Ar trebui făcute controale zilnice la aeroport şi supracontroale, şi sunt convins că după ce vor fi arestaţi 2-3, se vor linişti. Toate aceste lucruri se cunosc, dar nu se iau măsuri. Numai la Bagdad sau Teheran te aleargă unii să îţi ofere taxi şi negociază tariful cu tine”, a mai spus Burcea.

Simion Giurcă, şeful Biroului de turism al României la Viena, spune că problema siguranţei turiştilor este una primordială, pentru că are un impact deosebit asupra atractivităţii şi imaginii brandului turistic naţional.

„Din cauza imaginii deficitare a României pe plan internaţional, orice incident de natură criminală în care sunt implicate persoane străine va avea un ecou mult amplificat, faţă de alte ţări din care ar fi preluat ca un caz banal. Referitor la porţile aeriene de intrare în ţară, care oricum sunt obiective cu un grad ridicat de securizare, ar trebui amenajat la intrarea în sala benzilor de bagaj un infodesk
vizibil şi clar semnalizat pentru informarea turiştilor privind îndeosebi elemente de siguranţă personală (cu cine să stea de vorba, ce trebuie să evite, cu ce taxi pot pleca siguri de la aeroport, cine are dreptul să-i legitimeze etc.) şi minimum de informaţii privind regimul valutar şi de plăţi, transport în comun, obiective turistice sau adrese utile”, a spus Giurcă.

El afirmă că informaţiile ar trebui să fie disponibile în 3-4 limbi de circulaţie. De asemenea, ar trebui făcută o monitorizare „severă” a firmelor şi personalului taximetrelor care deservesc străinii, atât
în holul de sosiri, cât şi pe platforma exterioară a aeroportului.

„Există suficient personal din sistemul de siguranţă al statului în incinta aeroportulu pentru a putea face această treabă. Este nevoie şi de prezenţa nonstop a unei patrule de poliţie cu poliţişti vorbitori
de limbi străine în sala de sosiri, atât pentru a le putea furniza informaţii celor interesaţi, cât şi pentru a descuraja sau recunoaşte posibilii infractori.

Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR), crede că multe dintre problemele pe care le întâmpină turiştii atunci când ajung cu avionul în România s-ar putea rezolva dacă s-ar face o linie de metrou care să unească centrul Bucureştiului cu aeroportul.

„Majoritatea aeroporturilor civilizate au metrou. Altfel, stai la mâna tuturor taximetriştilor”, a spus el.

Dragoş Răducan, vicepreşedintele Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR), afirmă că aeroporturile din Europa care nu beneficiază de metrou sunt legate de oraşul din apropiere cu linii de tren şi mai multe linii de autobuze.

„Nu poate să vină orice taximetrist şi să agaţe turişti în aeroport. În alte ţări, la aeroport, turiştii stau grupaţi la coadă şi taximetrele la fel. Aeroportul Otopeni nu reuşeşte de ani de zile-şi presupun că intenţionat nu reuşeşte-să pună ordine în această mafie a taxiurilor. Soluţia imediată ar fi ca un angajat al aeroportului sau poliţia să ordoneze taxiurile. Săraca japoneză nu avea cum să ştie dacă cel care a racolat-o e dubios sau nu sau, dacă este angajat sau nu al aeroportului”, a mai spus el.

Răducan crede că „organele abilitate” ştiu cum să elimine taxiurile ilegale din aeroport, însă nu vor să facă acest lucru.

„Orice eveniment de acest gen creează imagine negativă asupra turismului românesc. Oamenii uită în timp, dar orice căutare pe internet poate aduce în prim plan situaţii de acest gen”, a mai spus oficialul FPTR.

Cristian Bărhălescu, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), consideră Japonia o piaţă bună pentru România. În urmă cu câţiva ani, însă, MDRT a închis o serie de birouri de promovare turistică, printre care şi cele din China şi Japonia.

„În planul nostru este să ne orientăm şi către pieţele chineză şi japoneză. Este posibil să deschidem un birou în China”, a mai spus el.

Potrivit statisticilor, România a avut anul trecut 9.063 turişti chinezi (care au înoptat în hoteluri şi pensiuni), 16.406 japonezi, mult mai puţini decât turiştii austrieci (62.123), francezi (109.346) sau germani (206.932).

Pe data de 15 august, în jurul orei 20.30, un tânăr de 26 de ani (Vlad Nicolae) a abordat o studentă japoneză, în vârstă de 20 de ani, în incinta Aeroportului „Henri Coandă”, oferindu-şi ajutorul pentru a-i găsi un taxi.

Vlad Nicolae a urcat împreună cu tânăra în taxi, însă cei doi au coborât după parcurgerea unei distanţe scurte, într-o zonă în care drumul este mărginit, de ambele părţi, de pădure. Vlad Nicolae şi tânăra au fost observaţi în acel loc de către şoferul taxiului după aproximativ două minute, la marginea şoselei, însă pe celălalt sens de mers.

Două zile mai târziu, în acelaşi loc a fost descoperit cadavrul studentei, acoperit cu frunze şi prezentând urme de violenţă. La aproximativ 60-70 de metri distanţă a fost descoperită valiza victimei.