Ucraina îşi dezvoltă sursele regenerabile de energie, pe fondul atacurilor ruseşti asupra sistemului său energetic

Adaugă-ne ca sursă preferată

La scurt timp după începerea invaziei sale la scară largă din 2022, Moscova a lansat o vastă campanie de atacuri sistematice împotriva infrastructurii energetice ucrainene, aruncând milioane de oameni în întuneric şi frig. Ministerul Energiei de la Kiev a informat că, de la începutul invaziei, Moscova a lansat 6.194 de atacuri împotriva infrastructurii energetice ucrainene, scrie Agerpres.

În acest context, Ucraina a trebuit să accelereze tranziţia către un model mai descentralizat pentru a face reţeaua sa mai dificil de paralizat. Energiile regenerabile, fotovoltaică, eoliană şi bioenergia, au câştigat astfel importanţă pentru reducerea dependenţei de cele câteva centrale electrice mari moştenite din perioada sovietică şi vizate în mod regulat de Moscova.

Diversificarea a devenit „fundamentul rezilienţei energetice a Ucrainei”, se arată într-un raport publicat anul trecut de Ministerului Energiei de la Kiev, adăugând că energia eoliană joacă „un rol special datorită implementării sale rapide”.

Parcul eolian Oriv, situat la aproximativ 100 de kilometri de Lvov, un oraş important din vestul Ucrainei, a devenit un exemplu emblematic al politicii Kievului. Deşi construcţia sa a început cu câteva luni înainte de război, a fost pus în funcţiune în 2024.

Potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie, în 2023 aproximativ o treime din producţia de energie electrică a Ucrainei provenea de la centralele pe combustibili fosili, jumătate de la centralele nucleare şi restul din surse regenerabile.

Cu cele zece turbine eoliene ale sale, parcul eolian Oriv acoperă 5% din consumul regiunii cu acelaşi nume şi poate alimenta zeci de mii de locuinţe. „Acesta este un sprijin incredibil pentru sistemul energetic în vremuri dificile”, subliniază Marine Abramian, coordonatoare de campanie la Greenpeace Ucraina.

Energia eoliană şi cea fotovoltaică au devenit esenţiale deoarece permit o producţie de energie distribuită mai uniform în întreaga ţară.

Înainte de 2022, Ucraina avea o capacitate de aproximativ 1,67 GW de energie eoliană, în principal în apropierea Mării Azov, dar 90% din această capacitate a fost pierdută din cauza ocupaţiei şi bombardamentelor ruseşti.

Plecând de la experienţa sa dureroasă, Ucraina a adoptat în 2024 un plan naţional care stabileşte un obiectiv de 27% energie regenerabilă în producţia de electricitate până în 2030, fiind planificaţi 6,2 GW de energie eoliană şi 12,2 GW de energie fotovoltaică.

De la începutul invaziei, au fost construiţi 700 MW de noi capacităţi, aproape jumătate până în 2025, a anunţat Asociaţia Ucraineană pentru Energie Eoliană.

Printre zecile de proiecte de energie eoliană lansate sau finalizate în timpul războiului se numără cele de la Tiligul şi Nistru (sud), precum şi alte proiecte în vest, Transcarpatia şi Munţii Carpaţi.

În acelaşi timp, întreprinderile şi autorităţile locale au început să investească în instalaţii la scară mică, în principal fotovoltaice, pentru a-şi asigura independenţa energetică în timpul penelor de curent.

Cu energia eoliană clasată pe locul doi după cea fotovoltaică, sursele de energie regenerabilă reprezintă acum 11% din producţia de electricitate din Ucraina, comparativ cu 9% înainte de război, conform cifrelor oficiale.

Proiectul Oriv, cofinanţat de grupul ucrainean Eco-Optima şi grupul ceh MND, s-a confruntat cu constrângerile războiului. „Nu a fost posibil să fie transportate componentele turbinelor eoliene la faţa locului, deoarece companiile partenere străine au refuzat să trimită transportul şi personalul”, a explicat Yuriy Fedak, director adjunct al Eco-Optima. Compania a ajuns să folosească un transportator ucrainean şi să reîncarce piesele la graniţa cu Polonia pentru a le transporta la faţa locului, fără asigurare, pe propriul risc.

„Lipsa asigurării care acoperă riscurile de război împiedică fundamental dezvoltarea proiectelor în sectorul energetic”, a declarat Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Cercetare Energetică cu sediul la Kiev.

O altă problemă: lipsa sistemelor de baterii care ar ajuta la echilibrarea reţelei, care a fost grav destabilizată de atacurile ruseşti.

Sistemul energetic ucrainean rămâne instabil şi „sunt necesare investiţii semnificative în sisteme de stocare a energiei”, subliniază Glib Vychlinsky, directorul Centrului pentru Strategie Economică.

Eco-Optima intenţionează să adauge în cele din urmă un sistem de baterii de aproximativ 60 MWh pentru a stoca electricitatea, în vederea injectării ulterioare în reţea, în funcţie de necesităţi.