Ucraina vrea să obţină 15-20 de miliarde de dolari de la FMI

Ucraina şi-a propus să încheie un program de asistenţă în valoare de 15-20 de miliarde de dolari cu Fondul Monetar Internaţional până la finele anului, pentru a putea să îşi sprijine economia afectată de război, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei, Kyrylo Shevchenko, pentru Reuters.
AGERPRES - mie, 27 iul. 2022, 09:54
Ucraina vrea să obţină 15-20 de miliarde de dolari de la FMI

Afectată de invazia rusească lansată la 24 februarie, Ucraina ar putea înregistra în acest an o contracţie economică de 35-45% şi, cu un deficit fiscal de cinci miliarde de dolari pe lună, este puternic dependentă de finanţarea externă oferită de partenerii occidentali.

Cu prilejul unei vizite la Londra, Kyrylo Shevchenko a spus că autorităţile de la Kiev au trimis deja o solicitare către FMI iar acum poartă consultări cu Fondul cu privire la o nouă finanţare prin care speră să obţină până la 20 de miliarde de dolari, pe parcursul a doi-trei ani, sub forma unui acord de tip Stand-By (SBA) sau o facilitate extinsă de credit (EFF).

Este pentru prima dată când Ucraina avansează o cifră precisă cu privire la finanţarea de care are nevoie de la FMI. Un program de 20 de miliarde de dolari ar fi al doilea cel mai mare program convenit de FMI după cel cu Argentina.

„FMI a acţionat întotdeauna ca un partener al Ucrainei în timpul războiului. Speranţa mea este începem noul program în cursul acestui an”, a spus Kyrylo Shevchenko.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei a mai precizat că noul program ar trebui să includă măsuri care să ajute la stabilizarea economiei. Aceasta ar putea asigura o revenire la condiţiile de dinainte de război, precum un curs de schimb flexibil, absenţa limitelor pe piaţa valutară, scăderea creditelor neperformante în sectorul bancar şi o politică fiscală echilibrată.

Ultimul credit de la FMI de care a beneficiat Ucraina a fost un sprijin de urgenţă în valoare de 1,4 miliarde de dolari, convenit în luna martie, echivalentul a 50% din cota Ucraina la FMI.

Separat, autorităţile de la Kiev poartă în prezent discuţii cu creditorii internaţionali cu privire la o îngheţare a plăţii datoriilor pentru a rezolva criza de lichiditate.

Un anumit ajutor pe partea veniturilor în valută şi a lichidităţii ar putea veni în urma acordului convenit săptămâna trecută între Moscova şi Kiev cu privire la un coridor sigur pentru livrările de cereale din porturile ucrainene. Cu toate acestea, veniturile din livrările de cereale vor ajunge la un nivel serios abia anul următor, când potrivit unui scenariu conservator al băncii centrale, exporturile de cereale ale Ucrainei ar urma să ajungă la cinci milioane de tone pe lună şi vor genera aproximativ cinci miliard de dolari în 2023, a spus Shevchenko.

Referindu-se la intervenţiile băncii centrale pe piaţa valutară precum şi la programul de achiziţii de obligaţiuni, Shevchenko a precizat că ambele vor continua pentru moment, însă achiziţiile de obligaţiuni vor înceta la sfârşitul războiului. „Oferirea de finanţare monetară a fost cea mai dificilă decizie din viaţa mea dar am ajuns la concluzia că este o necesitate în timp de război”, a spus guvernatorul Băncii Naţionale a Ucrainei.

Te-ar mai putea interesa și
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Negocieri despre impactul regulilor privind emisiile de metan asupra securităţii energetice din UE
Ţările membre ale Uniunii Europene vor dezbate săptămâna aceasta impactul normelor comunitare privind emisiile de metan care îi vizează pe importatorii de combustibili fosili asupra......
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Fenomene extreme – Cod roşu şi cod portocaliu de caniculă în Italia. Temperaturi de peste 45 de grade în Sardinia
Italia se confruntă cu al treilea val de caniculă din această vară, numărul alertelor cod roşu şi portocaliu emise ...
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii în companii din domeniul apărării şi industriei de armament
Lege controversată pentru banii de pensie a 8,3 milioane de români. BNS se opune investirii banilor din Pilonul 2 de pensii ...
Blocul Naţional Sindical (BNS) cere retragerea imediată a unui proiect de lege prin care fondurile de pensii administrate ...
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce a pus și fotovoltaice mai mult decât toată puterea instalată a României. La noi se vorbește despre eoliene în Marea Neagră de 20 de ani, rezultate zero
Cifrele care ne rușinează: Polonia, “țara cărbunelui”, produce deja energie eoliană în Marea Baltică, după ce ...
Polonia, al cărei sistem energetic este încă dependent de centralele pe cărbune, a marcat zilele trecute un moment istoric: ...