Ucraina – Zelenski se declară mulţumit de prima zi a noilor negocieri cu Rusia, discuţiile continuă

După nouă luni de pauză, Kievul şi Moscova au început această nouă rundă de negocieri cu speranţa de a face progrese către o soluţionare a războiului provocat de invazia rusă şi, potrivit Washingtonului, de a lucra asupra unui nou cadru de securitate care să includă mai larg şi Europa, scrie Agerpres.

Discuţiile sunt programate să se reia miercuri la ora locală 12:00 (08:00 GMT), potrivit unei surse din delegaţia rusă. Agenda celei de-a doua zi se va concentra pe „măsuri de detensionare” care privesc atacurile asupra infrastructurilor energetice şi asupra navigaţiei comerciale în Marea Neagră, potrivit preşedintelui Zelenski.

Dar continuă în acest timp atacurile reciproce, cu numai câteva ore înaintea celei de-a doua zi de tratative un atac cu drone ucrainene provocând un incendiu major în portul petrolier rusesc Ust-Luga de la Marea Baltică. Potrivit guvernatorului regiunii ruse Leningrad, cel puţin 150 de drone au fost interceptate şi acesta este cel mai mare atac ucrainean asupra acestei regiuni de la începutul anului.

Totuşi, Zelenski a părut optimist după prima zi de discuţii. „Văd schimbări. Sunt foarte mulţumit de ceea ce aud. Vom vedea ce se poate face”, a spus el marţi seară la Copenhaga, unde se află într-o vizită oficială.

El a menţionat că la negocierile de la Abu Dhabi, la care participă şi emisarii preşedintelui american Donald Trump, Steve Witkoff şi Jared Kushner, au abordat şi problema teritorială, care este principalul obstacol pentru un acord de pace.

În timp ce Rusia cere retragerea trupelor ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, Zelenski a insistat că Ucraina are nevoie de „garanţii de securitate foarte precise”. Marţi a fost discutată şi posibilitatea unui mare schimb de prizonieri între Kiev şi Moscova, a mai spus preşedintele ucrainean.

Secretarul de stat american Marco Rubio a descris discuţiile de marţi ca fiind „foarte productive”. El a adăugat că obiectivul SUA este ca acest format de negociere să fie extins, „la un moment dat”, pentru a include şi europenii, a căror participare directă la negocieri a fost respinsă de Rusia. Conform lui Zelenski, europenii urmează să desemneze luna aceasta un negociator.

Emisarul american Jared Kushner a cerut un nou cadru de securitate pentru Ucraina şi Rusia, dar şi pentru Europa, „care să asigure pacea timp de decenii, dacă nu sute de ani”.

O poziţie similară este susţinută de Rusia. Potrivit unei surse din delegaţia rusă, soluţionarea războiului din Ucraina „nu este decât un element” al dezbaterii, „al cărei obiectiv final este crearea unei arhitecturi de securitate” pentru „ansamblul continentului european”.

Preşedintele american Donald Trump a vorbit săptămâna trecută despre pregătirea unui „mare acord, care va acoperi mai mult decât Ucraina” şi care „ar putea cuprinde toată Europa”, fără a da detalii despre propunerile avansate.

Ucraina şi susţinătorii săi europeni au reacţionat la aceste remarci vagi declarându-şi opoziţia faţă de orice acord încheiat pe la spatele lor.

Dar UE şi SUA şi-au exprimat marţi sprijinul pentru o „arhitectură şi mecanisme de securitate europene solide pentru perioada postbelică”, potrivit unei declaraţii comune, în care au insistat asupra respectării „suveranităţii” şi „integrităţii teritoriale” a Ucrainei.

Înaintea discuţiilor, un oficial american ce a vorbit cu condiţia anonimatului a spus că este „prudent optimist”, considerând că atât Kievul, cât şi Moscova „au arătat în privat o oarecare flexibilizare” a poziţiilor.

Oficial însă, poziţiile celor două tabere rămân foarte îndepărtate. Moscova cere în special retragerea armatei ucrainene din întreaga regiune a Donbasului, adică un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Doneţk aflat în continuare sub controlul ucrainean, în timp ce cealaltă provincie a acestei regiuni, provincia Lugansk, este aproape complet ocupată de trupele ruse.

Dar Zelenski refuză cedarea Donbasului, mai ales că partea rămasă acolo sub control ucrainean este puternic fortificată şi apărarea sa a necesitat sacrificii umane imense încă din timpul războiului împotriva separatiştilor proruşi, început în 2014, urmat de invazia rusă din 2022.

De asemenea, Ucraina cere garanţii de securitate suficient de solide pentru a descuraja o altă agresiune rusă, plus cel puţin zece ani de ajutor financiar pentru a menţine o armată de 800.000 de soldaţi şi a-şi reconstrui infrastructura distrusă de război.