Ucrainenii de la Naftogaz ar fi găsit și ei rezerve mari de gaze în Marea Neagră și cer un parteneriat cu Petrom pentru dezvoltarea zăcământului

Sursele nu au indicat cantitatea de gaz recuperabil din descoperire, dar una dintre ele a numit-o „unul dintre cele mai promițătoare câmpuri de gaze din regiunea Marii Negre”, unde România și Turcia își dezvoltă deja propriile zăcăminte descoperite.

Discuțiile se află într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de încheierea războiului, au precizat sursele.

Totuși, descoperirea de gaze ar putea stimula în cele din urmă securitatea energetică a Europei, pe măsură ce aceasta rupe legăturile cu Rusia, subliniind totodată potențialul Mării Negre pentru noi descoperiri, arată Reuters.

Naftogaz și OMV Petrom nu au răspuns imediat solicitărilor pentru comentarii.

Una dintre surse a declarat că studiile seismice au fost efectuate parțial în perimetrele respective, care se află în apropierea zonelor offshore românești, și că sunt disponibile date 3D și 2D.

Sursa a mai menționat că Ucraina caută discuții inter-companii (business-to-business) și inter-guvernamentale pentru a atrage tehnologie occidentală de extracție a gazelor de mare adâncime.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestei luni, după întâlnirea cu președintele român Nicușor Dan la București, că cele două țări își propun să urmărească împreună proiecte de extracție a resurselor pe platforma continentală a Mării Negre. El nu a oferit detalii suplimentare.

Ucraina era aproape în întregime autosuficientă în ceea ce privește gazele înainte de război, dar a fost forțată să crească brusc importurile după ce atacurile rusești cu rachete au avariat aproximativ jumătate din facilitățile sale de producție.

Marea Neagră, crucială pentru transporturile de cereale, petrol și produse petroliere și gazdă a proiectelor de foraj offshore, este împărțită de Bulgaria, România, Georgia, Turcia și Ucraina, precum și de Rusia prin Crimeea.

În cei patru ani de la începutul războiului, membrii NATO Bulgaria, România și Turcia au interceptat mine care pluteau în Marea Neagră pe rutele comerciale și energetice.

OMV Petrom, controlată majoritar de grupul austriac OMV, explorează în blocul Han Asparuh, în largul coastelor Bulgariei.

În România, compania dezvoltă proiectul Neptun Deep în parteneriat cu producătorul de stat Romgaz; acesta va începe producția în 2027, dublând producția de gaze a țării și transformând-o într-un exportator net.

Petrom în Marea Neagră ucraineană – o  poveste din deceniul trecut

Un consorţiu international condus de Exxon Mobil şi Royal Dutch Shell şi din care mai făceau parte OMV Petrom şi compania ucraineană de stat Nadra a câştigat o licitaţie pentru explorarea de gaze în blocul offshore Skifska, situat la est de Peninsula Crimeea în 2012.

Petrom era în proiect cu o participaţie de 15%. Compania românească a câştigat perimetrul în 2013 în consorţiu cu Exxon şi Shell, în fața ruşilor de la Lukoil. Consoţiul ar fi urmat să aloce peste 700 de milione de dolari pentru forajul a două sonde la mare adâncime în perimetrul Skifska.

Chiar înainte de protestele în masă care au dus la abandonarea puterii de către fostul preşedinte filorus Ianukovici, consorţiul ar fi trebuit să semneze acordul final pentru explorarea şi exploatarea perimetrului gazeifer Skifska din Marea Neagră. Acordurile preliminare au fost semnate în 2013, iar ultima semnătură pentru ca Exxon să poată începe forajele în zonă trebuia obţinută exact înainte de debutul protestelor.

Exxon Mobil a oprit însă în 2014 proiectul de explorare a gazelor din zona ucraineană a Mării Negre, în care era implicată şi Petrom, din cauza situaţiei politice din zonă.

Acordul cu Ucraina era  unul de împărţire a producţiei, diferit faţă de legislaţia românească, în care se concesionează perimetrul şi se plătesc redevenţe.