UE a acceptat să negocieze Acordul de liber-schimb cu SUA, în pofida dezvăluirilor lui Snowden

Adaugă-ne ca sursă preferată

La Berlin, preşedintele Comisiei Europene (CE) Jose Manuel Barroso a anunţat, în prezenţa liderilor german şi francez, că negocierile dintre UE şi Statele Unite privind Acordul de liber-schimb vor începe la 8 iulie, dar, în paralel, grupurile de lucru vor trebui să clarifice amploarea spionajului practicat de către americani.

„Am convenit, astăzi (miercuri) următorul lucru: credem în relaţia transatlantică (…), dar vrem în acelaşi timp grupuri de lucru”, pentru a analiza impactul practicilor de spionaj americane, a spus Barroso.

În cursul serii de miercuri, preşedintele american Barack Obama i-a dat asigurări cancelarului german Angela Merkel că Statele Unite „luau în serios” îngrijorările europene apărute în urma dezvăluirilor despre practicile de spionaj.

În cadrul unei discuţii telefonice, miercuri, Barack Obama şi Angela Merkel au convenit ca oficiali ai celor două ţări să se întâlnească în cursul următoarelor zile pentru a trata aceste probleme mai detaliat, a anunţat Casa Albă într-un comunicat.

În plus, Casa Albă a confirmat că un grup transatlantic de experţi se va reuni „începând din 8 iulie” pentru a schimba informaţii despre PRISM, programul american de supraveghere a comunicaţiilor care vizează şi cetăţeni europeni.

În cursul dimineţii, părerile erau încă împărţite între Franţa şi Germania. Berlinul s-a pronunţat în favoarea unei lansări rapide a negocierilor, în timp ce Parisul pleda pentru o „suspendare temporară” a procesului, pe fondul dezvăluirilor cu privire la spionajul practicat de serviciile de informaţii americane în Europa.

Negocierile privind Acodul de liber-schimb transatlantic au primit aprobare, în mod oficial, la recentul summit G8 din Irlanda de Nord, iar discuţiile concrete ar trebui să înceapă săptămâna viitoare în Statele Unite.

Edward Snowden, un fost consultant al puternicei Agenţii Naţionale de Securitate (NSA) americane, se află la originea unor dezvăluiri despre un program american secret de supraveghere a comunicaţiilor la nivel mondial.

De nevăzut de când a plecat din Hong Kong în urmă cu 11 zile, el a permis publicarea, în weekendul trecut, a unor noi informaţii privind spionarea comunicaţiilor Uniunii Europene (UE), provocând furia europenilor, cu Franţa şi Germania în frunte.

Suspectat că l-ar transporta pe Edward Snowden, preşedintele bolivian Evo Morales, venind de la Moscova, a fost nevoit să facă o escală forţată de 13 ore la Viena, după ce mai multe ţări europene, între care Franţa, au interzis ca aparatul său să survoleze spaţiul lor aerian.

În cele din urmă, miercuri dimineaţa, el a părăsit capitala austriacă. După o escală tehnică pe Insulele Canare, şeful statului bolivian a plecat spre propria ţară.

„A fost aproape ca o răpire de 13 ore”, a protestat preşedintele bolivian, furios, în cadrul unei conferinţe de presă organizate în aeroportul austriac.

El a condamnat Franţa, Italia, Portugalia şi Spania, ţări care au refuzat ca teritoriul lor să fie survolat de avionul său.

Este vorba despre „o eroare istorică (…), o provocare (…) faţă de Bolivia şi întreaga Americă Latină. Este o agresiune împotriva Americii Latine”, a declarat Morales.

Secretarul general al ONU Ban Ki-moon a declarat, miercuri, că „înţelege preocupările ridicate de Guvernul bolivian” în urma escalei forţate a avionului preşedintelui Evo Morales.

Potrivit unui comunicat al ONU, Ban „este liniştit că acest incident regretabil nu a avut consecinţe pentru securitatea preşedintelui Morsi şi anturajului său”.

Parisul şi-a exprimat „regretele” faţă de Bolivia pentru că a refuzat survolarea teritoriului său.

François Hollande a afirmat că a dat „imediat” autorizaţie ca avionul lui Morales să survoleze Franţa când a aflat că acesta din urmă se afla la bordul aparatului.

„Au existat informaţii contradictorii în privinţa pasagerilor prezenţi la bord”, a spus Hollande. „Din momentul în care am aflat că ar fi avionul preşedintelui bolivian, am dat imediat autorizaţia de survolare” a teritoriului francez, a adăugat el.

Furia acestei ţări andine s-a exprimat, inclusiv, pe stradă, la La Paz, unde aproximativ o sută de manifestanţi au ars drapelul francez şi au aruncat cu pietre în direcţia ambasadei Franţei. În plus, Parlamentul bolivian va solicita expulzarea din ţară a ambasadorilor Franţei, Portugaliei şi Italiei.

Confuzia diplomatică s-a produs la câteva ore după ce Morales a declarat, în marja unei vizite, marţi, la Moscova, că ţara sa este pregătită să-l primească pe fugarul refugiat în prezent într-un aeroport din capitala Rusiei.

Ambasadorul bolivian la ONU, Sacha Llorenti, a declarat, la Geneva, că Bolivia a „pus în aplicare o procedură pentru a denunţa aceste fapte în faţa secretarului general al ONU”.

Edward Snowden a fost refuzat, marţi, de mai multe ţări de la care a solicitat azil politic.