UE, al patrulea generator de gaze cu efect de seră din lume după China, SUA şi India, a adoptat definitiv obiectivul său climatic pentru 2040

În sesiune plenară la Strasbourg, Parlamentul European a susţinut cu 413 voturi pentru şi 226 împotrivă acest obiectiv climatic ambiţios, ce include şi prevederi care permit achiziţionarea de credite de carbon în afara continentului.

Ţinta este semnificativă, deoarece Uniunea Europeană îşi redusese deja emisiile cu 37% până în 2023 faţă de nivelurile din 1990, o diminuare realizată în principal prin declinul cărbunelui şi dezvoltarea energiilor regenerabile.

Cu mult în urma Chinei, UE este al patrulea cel mai mare emiţător de gaze cu efect de seră din lume, după Statele Unite şi India.

Iar Europa îşi critică partenerii internaţionali pentru că nu depun eforturile necesare.

Uniunea Europeană este „responsabilă doar pentru 6% din emisiile globale”, a subliniat recent comisarul european pentru acţiune climatică, Wopke Hoekstra.

„Europa este unul dintre liderii în acţiunea climatică şi finanţează de departe majoritatea acţiunilor climatice din străinătate”, dar „solidaritatea şi reciprocitatea, din păcate, nu merg întotdeauna mână în mână”, a deplâns el. „Acest lucru trebuie să se schimbe”, a adăugat oficialul european.

În acest context, pentru a convinge ţări reticente precum Italia, au fost introduse clauze de flexibilitate în timpul negocierilor.

UE va putea astfel să îşi reducă emisiile interne cu 85% şi să recupereze restul de 5% prin achiziţionarea de credite internaţionale de carbon care finanţează proiecte de decarbonizare în afara Europei.

Organizaţiile de mediu critică acest mecanism, pe care îl consideră o externalizare a acţiunilor climatice.

Compromisul european include şi o clauză pentru revizuirea acestei legi climatice şi posibila adăugare a unor credite internaţionale suplimentare de carbon, pentru a ajunge la ţinta de până la 5% din efortul cerut statelor membre după 2030.

Sub presiunea Poloniei şi Ungariei, europenii au amânat, în schimb, extinderea pieţei carbonului la transportul rutier şi încălzirea clădirilor cu un an, din 2027 până în 2028. Însă problema nu este rezolvată, deoarece mai multe state membre solicită în continuare o amânare după 2028.

În ciuda acestei serii de concesii, Uniunea Europeană îşi subliniază poziţia de lider în domeniul mediului, cu obiectivul de a atinge neutralitatea climatică până în 2050.