După evaluarea planurilor energetice şi climatice ale majorităţii statelor membre, Bruxelles-ul se aşteaptă la o scădere cu 54% a emisiilor europene de gaze cu efect de seră în 2030 în raport cu 1990, foarte aproape de obiectivul de 55% vizat de UE, scrie Agerpres.
„Acum trebuie să ne bazăm pe această dinamică”, a declarat Wopke Hoekstra, comisarul european responsabil cu gestionarea schimbărilor climatice.
„Acesta este un moment decisiv: fiecare sector, în fiecare stat membru, trebuie să contribuie”, a cerut el.
Potrivit Comisiei Europene, ţările din UE şi-au redus deja emisiile cu 37% în raport cu 1990, inclusiv cu 8% în 2023, iar obiectivul pentru anul 2030 este la îndemână.
Cu toate acestea, Bruxelles-ul atrage atenţia asupra disparităţilor dintre statele membre şi subliniază dificultăţile legate de protejarea pădurilor şi sechestrarea carbonului.
Această „slăbiciune a rezervoarelor noastre de carbon, o consecinţă a deteriorării pădurilor noastre, este îngrijorătoare şi trebuie remediată cât mai repede posibil”, a avertizat eurodeputatul centrist Pascal Canfin (grupul Renew), salutând în acelaşi timp „vestea bună” a estimărilor globale pentru 2030.
Executivul european subliniază, de asemenea, că majoritatea ţărilor membre s-au aliniat la obiectivul său de a se ajunge la o pondere a energiei regenerabile în consumul total de 42,5% până în 2030.
Franţa este un elev slab din punctul de vedere al Bruxelles-ului, chiar dacă Parisul îşi apără constant energia nucleară „decarbonizată”.
Trei state membre – Belgia, Estonia şi Polonia – au fost criticate pentru că nu şi-au prezentat planurile energie-climat. Ele „trebuie să facă acest lucru fără întârziere”, a îndemnat Comisia Europeană.
După această satisfacţie ce vizează obiectivul stabilit pentru 2030, cele mai grele lucruri rămân de făcut pe drumul care duce spre neutralitatea climatică promisă de Europa pentru anul 2050.
O schimbare „pro-business”
Cele 27 de state membre din UE vor trebui mai întâi să convină asupra etapei intermediare din 2040, iar negocierile stagnează.
În urmă cu mai bine de un an, Comisia Europeană a recomandat o scădere cu 90% a emisiilor de CO2 în UE până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990. De atunci, Comisia Europeană nu a îndrăznit niciodată să prezinte în mod oficial propunerea în faţa statelor membre.
Pentru unele state membre, acest obiectiv este inaccesibil. Alte ţări membre, cum ar fi Franţa, nu îşi ascund scepticismul şi cer garanţii în ceea ce priveşte decarbonizarea sectorului industrial.
Ajunsă într-o situaţie stânjenitoare, Comisia Europeană ar putea avea în vedere o flexibilizare a metodei sale de calcul în 2040, poate prin achiziţionarea de credite de carbon pe pieţele internaţionale.
Executivul european a promis să prezinte o propunere înainte de încheierea verii din acest an şi a dat asigurări că UE va fi pregătită pentru următoarea conferinţă a ONU privind schimbările climatice (COP30) din Brazilia, care se va desfăşura în luna noiembrie.
Însă această tergiversare provoacă îngrijorare în rândul ecologiştilor, care sperau într-o mobilizare europeană după retragerea Statelor Unite, comandată de Donald Trump, din Acordul de la Paris.
Iar ONG-urile sunt alarmante de o destrămare sistematică a Pactului Verde, faimosul „Green Deal”, adoptat în timpul precedentului mandat al Ursulei von der Leyen.
Confruntată cu concurenţa exercitată de China şi cu ameninţările vamale formulate de Donald Trump, Uniunea Europeană a iniţiat într-adevăr o schimbare pro-business în ultimele luni.
Amânarea legii împotriva defrişărilor, suspansul asupra viitorului unui text dedicat „vigilenţei” de mediu a multinaţionalelor: Bruxelles-ul intenţionează să revizuiască o serie de legi, în numele luptei împotriva „birocraţiei”.
Şi contextul s-a schimbat în cadrul celor 27 de ţări membre, odată cu ascensiunea extremei drepte.
Socialista spaniolă Teresa Ribera, vicepreşedinta Comisiei responsabile cu tranziţia spre energia curată, a întâmpinat dificultăţi până acum în a-şi face vocea auzită.
„Trebuie să creăm condiţiile necesare” pentru a reduce emisiile cu 90% până în 2040, a declarat ea miercuri.
Prin rezultatele de astăzi, Europa „a demonstrat că obiectivele fiabile şi previzibile bazate pe date ştiinţifice, împreună cu o reglementare adecvată, sunt eficiente”, a adăugat Teresa Ribera.