UE ar putea discuta mai multe opţiuni de „împrumut comun” în câteva săptămâni – comisar european

Adaugă-ne ca sursă preferată

Franţa şi Italia fac presiuni pentru ca UE să împrumute în comun mai mulţi bani, pe lângă fondul de 800 de miliarde de euro pentru finanţarea redresării blocului comunitar în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19), pentru a face faţă creşterii semnificative a cheltuielilor în domeniul apărării şi pentru a reduce dependenţa Europei de energia din Rusia, scrie Agerpres.

„Propunerile de acest tip au fost prezentate de unii lideri europeni în ultimele săptămâni”, a declarat online Gentiloni la un seminar organizat de Universitatea Oxford.

Germania, Ţările de Jos, Austria şi alte naţiuni se opun de mult timp emiterii de datorie comună cu alte naţiuni europene, argumentând că astfel statele individuale nu ar mai implementa reforme structurale şi nu şi-ar echilibra bugetele. Ele argumentează că impactul războiului încă este neclar iar din fondul de redresare de 800 de miliarde de euro doar 74 de miliarde de euro au fost până acum alocaţi.

Oficialii din Franţa susţin că războiul, ca şi pandemia, reprezintă un şoc exogen care va afecta în mod diferit statele membre UE, şi poate exacerba divergenţele economice.

„Vor aduce temerile privind sporirea diferenţelor între statele membre, în special în zona euro, o decizie privind un instrument comun? Este prea curând pentru a fi siguri. Cred că adevărata discuţie va avea loc în câteva săptămâni, când vom şti mai clar impactul economic al crizei, dar cred că nu putem exclude aşa ceva”, a declarat comisarul european pentru Economie.

În luna mai, CE ar urma să prezinte previziunile economice de primăvară, care vor constitui o bază de discuţii. Dar Gentiloni a explicat că nivelul noilor investiţii necesare în urma conflictului vor avea probabil un impact asupra regulilor bugetare ale UE – acum sub revizuire – precum şi asupra potenţialului emiterii de datorie comună.

„Majorarea bugetului alocat apărării va necesita investiţii semnificative în industrie şi tehnologie. Finanţarea lor va necesita reglementări fiscale mai flexibile şi potenţial noi instrumente la nivel european”, a afirmat Gentiloni.