UE ar trebui să discute despre apărare nu despre bonduri, Joerg Kukies, ministrul german de Finanţe

„Credem că ar fi mai bine decât discuţiile abstracte despre Eurobonduri pentru finanţarea apărării”, a declarat Kukies înaintea reuniunii miniştrilor de Finanţe din zona euro (Eurogrup).

Mulţi lideri europeni susţin că continentul trebuie să cheltuie mai mult pentru apărare, pe fondul războiului din Ucraina şi a temerilor că SUA şi-ar putea reduce angajamentele la adresa securităţii Europei. Dar întrebarea cum pot fi finanţate cheltuielile masive pentru apărare rămâne fără răspuns.

În trecut, Germania a fost printre statele membre UE care s-au opus ideii împrumuturilor comune UE, pentru a finanţa investiţiile cheie, în zone ca apărarea, o poziţie care a provocat frustrare în alte ţări.

Kukies a vorbit despre exemple concrete, cum ar fi Facilitatea de Pace Europeană, un instrument al UE pentru securitate, sau ideea ca Banca Europeană de Investiţii să facă mai mult în zona produselor cu întrebuinţare dublă.

„Preferăm să ne îndreptăm atenţia spre aceste idei specifice, în loc să vorbim abstract despre Eurobonduri, despre care nimeni nu ştie exact ce înseamnă şi la ce sunt folosite”, a afirmat luni ministrul german Finanţe.

Luna aceasta, Fabio Panetta, membru în Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene, a declarat că Uniunea Europeană are nevoie de împrumuturi comune pentru a concura cu SUA şi a asigura viitorul creşterii economice şi inovaţiei pentru continent.

„La baza productivităţii scăzute a economiei europene stă o capacitate insuficientă de inovaţie, care la rândul său este cauzată de lipsa de dinamism în sectorul de business. În ultimul deceniu, investiţiile în cercetare şi dezvoltare ale companiilor europene au fost la aproximativ 60% faţă de cele ale companiilor americane, iar decalajul s-a adâncit în timp”, a spus Panetta, guvernatorul Băncii Italiei, într-un discurs la un forum italiano-spaniol organizat la Barcelona.

Oficialul a subliniat faptul că, în prezent, datoria publică a blocului comunitar constă în principal în împrumuturile pentru Fondul de Redresare al UE, ale cărui credite se vor încheia în 2026.

„Începând din 2028, volumul de obligaţiuni restante va începe să scadă, ajungând la aproape zero în următoarele trei decenii. Crearea unei capacităţi fiscale comune pentru a finanţa lucrările publice ar ajuta Europa să depăşească această anomalie”, a mai spus Panetta.

Apelul lui Panetta vine după un raport de 400 de pagini publicat în septembrie de fostul preşedinte al BCE, Mario Draghi, în care predecesorul lui Panetta la conducerea Băncii Italiei a estimat că UE trebuie să mobilizeze investiţii de 800 de miliarde de euro pe an pentru cheltuieli în apărare, dezvoltarea de noi tehnologii şi atingerea obiectivelor în ceea ce priveşte tranziţia energetică. Draghi a spus că cea mai bună modalitate pentru a face asta este prin emiterea de noi datorii comune europene.

Germania, cea mai mare economie a Europei, a respins propunerea lui Draghi, îngrijorată de riscurile care ar putea apărea prin punerea la comun a împrumuturilor Germaniei cu cele ale ţărilor cu un rating mai slab.

În discursul său, Panetta a precizat că datoriile comune nu implică înfiinţarea unei uniuni fiscale şi nu ar avea nevoie nici de un Minister european al Finanţelor şi nici de mecanisme pentru transferuri sistematice între ţări. În schimb, ideea ar fi înfiinţarea unui program comun de cheltuieli pentru finanţarea investiţiilor care sunt indispensabile pentru toţi cetăţenii europeni, printr-un acord de productivitate la nivelul întregului continent.