UE face front comun pentru Ucraina şi împotriva Rusiei

„Anumiţi lideri europeni au declarat că sancţiunile sunt o eroare, o greşeală. Nu cred că este vorba de o eroare, este ceea ce trebuie să facem şi vom continua să facem”, a afirmat şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, răspunzând criticilor premierului ungar Viktor Orban.

„Nu suntem într-o perioadă normală. Suntem într-o epocă în care prevalează legea junglei”, a subliniat şeful diplomaţiei luxemburgheze, Jean Asselborn, la sosirea la Bruxelles pentru întâlnirea cu omologii săi europeni. „Retragerea sancţiunilor ar fi fatală. Este în joc credibilitatea noastră”, a adăugat el.

Orban a criticat vineri sancţiunile europene, considerând că sunt „o greşeală” deoarece „nu şi-au atins scopul, ba chiar au avut un efect contrar”. „Economia europeană şi-a trans un glonţ în plămâni şi este sufocată”, a susţinut el într-un discurs.

Borrell insistă că, dimpotrivă, „sancţiunile funcţionează” şi „îi lovesc puternic pe Vladimir Putin şi pe complicii săi, iar efectele lor asupra economiei ruse se vor acumula în continuare”. „Avem nevoie de răbdare strategică până când Rusia îşi încetează agresiunea şi Ucraina îşi poate redobândi pe deplin suveranitatea”, a scris el într-un mesaj publicat în weekend pe un blog.

AFP apreciază că liderii ţărilor europene sunt însă îngrijoraţi de constatarea că, în rândul opiniei publice, creşte ostilitatea faţă de sancţiuni, în contextul în care preţurile carburanţilor, gazelor şi curentului electric sunt tot mai mari în Europa.

Hadja Lahbib, numită recent ministru de externe în Belgia, recunoaşte că războiul Rusiei împotriva Ucrainei îi afectează pe cetăţenii europeni, care „se confruntă cu preţuri foarte ridicate ale materiilor prime şi energiei”.

Rusia blochează porturile ucrainene şi a început să reducă volumele de gaze exportate către UE – un flux de care unele state, cum ar fi Germania sau Italia, sunt foarte dependente.

„Rusia încearcă să ne demoralizeze”, a comentat Anna Luhrmann, ministrul german pentru afacerile europene. „Ne pregătim pentru tot felul de scenarii”, a asigurat ea.

Potrivit AFP, Berlinul se teme de închiderea gazoductului Nordstream, prin care trece aproximativ o treime din cantitatea de 153 de miliarde de metri cubi de gaze achiziţionată anual de UE. La conducta respectivă au loc în prezent lucrări de mentenanţă.

Asselborn a arătat că Moscova blochează şi exportul a circa 20 de milioane de tone de cereale din Ucraina şi „incendiază culturile din această ţară”.

Turcia şi ONU negociază un acord între Rusia şi Ucraina, săptămâna aceasta urmând să aibă loc o nouă reuniune la Istanbul. Reluarea exporturilor de cereale ucrainene este „o problemă de viaţă sau moarte” pentru zeci de mii de oameni, a avertizat Borrell, care şi-a exprimat speranţa că se va ajunge la un acord.

Însă „avem îndoieli privind buna-credinţă a Rusiei”, a adăugat înaltul reprezentant al UE pentru afacerile externe şi politica de securitate.

Luni, la Bruxelles, miniştrii europeni au pledat pentru continuarea sprijinului economic, politic şi militar acordat Ucrainei.

Ei au decis deblocarea celei de-a cincea tranşe, în valoare de 500 de milioane de euro, din Instrumentul european pentru pace, în vederea finanţării unor echipamente militare şi arme furnizate Ucrainei.

„Livrările de arme trebuie să continue”, a susţinut ministrul lituanian de externe, Gabrielius Landsbergis.